Poezie
Scrisori
4 min lectură·
Mediu
Prima scrisoare
De n-ai primit scrisori să-ți spună despre mine
De dorul și de plânsul lăsate-n urma ta
E pentru că de fapt… dar tu știi asta bine
Nu ți-a păsat deloc… și spui că-I vina mea
Dar eu ți-am scris iubite și ieri și azi și atunci
Þi-am scris povestea noastră așa cum este ea
Cândva de iei aminte n-ai mai putea să fugi
Te va-nlemni pe loc chiar conștiința ta
În ceasul deșteptării tale târzii mă rog să ai
tărie și putere de a te privi-n oglindă
căci măștile trufiei nu au acces în rai
iar chipul tău fățarnic are să te surprindă
a doua scrisoare
eu nu știu să fac afaceri cu viața
am investit suflet, vise, anii tinereții
sărutări pătimașe și toate gândurile frumoase
Mi-am investit toate rugăciunile, și
Până-n ultima clipă am sperat că mi-am asigurat dragostea
având cutezanța să cer
Dragostea – ca în Corinteni
aceea dragoste adevărată
Ce n-a mai fost trăită de nimeni niciodată
și astfel am pierdut tot...
... azi în Siberia singurătății mele
se aude doar crivățul tăcerii tale
și mă întreb de ce nimeni nu ne spune
că a investi suflet și timp
și a căuta dragostea
e o mare utopie
de ce nimeni nu spune că versetul din Corinteni
e o iluzie crudă ce ne animă până ne pierde
pe cei ce credem în ea?
De ce tac cu toții iubitule?
de ce nimeni nu declară
ilegală dragostea din Corinteni?
a treia scrisoare
e convenabil
să te porți ca și cum ești fără prihană, deci fără regrete
să îmbraci haina bunăvoinței și a statutului social
doar pentru că cea a adevărului e cam grea și are pete
să pozezi important, pentru că a fi sincer e chiar letal
Iar pentru a fi autentic îți trebuie substanță
nu vorbe goale și nici comportament de complezență
Și-n ultim ceas ar trebui să fii recunoscător oglinzilor
pentru că ele îți reflectă doar exteriorul...
a patra scrisoare
Atunci când mi-e dor
Închid ochii pentru a nu vedea
Că ai plecat
Atunci când mi-e dor
Te strig în gând cu toate puterile
Și astept răspunsul tău ...aievea
Atunci când mi-e dor
Privesc cerul și aștept
putere să merg mai departe
Atunci când mi-e dor
Și văd un lucru ce-mi amintește de tine
Îmi închipui că de fapt
această cruzime e doar în mintea mea
și mă-ngrozește gândul că am putut crede astfel
când tu de fapt ești în camera de alături
Atunci când mi-e dor
Privesc cerul și aștept
Să se termine totul
Și aprind o țigară pentru a scăpa
de gustul unui gând amar
și-ascult vântul pentru a nu-mi mai auzi gândurile
și fumez pentru a nu mai avea
cum să te chem
alteori ies să alerg
și alerg până la epuizare
dar de fapt caut să las
în urmele pașilor de pe nisip
amintirile cu tine, de tine, de noi
Atunci când mi-e dor
Si-ncepe o nouă zi
aștept să mă trezesc
dintr-un coșmar teribil
și că de fapt ești lângă mine...
Dar, realul bate imaginarul...
P.S. Eu nu știu cum să trăiesc fără tine
Dar știu că nici nu pot muri
Exist doar pentru a jeli
O iubire care m-a ucis...
A cincea scrisoare
Ai avut dreptate să pleci
Ca să-ți trăiești și tu existența ta banală
Fără responsabilitatea unei promisiuni
Deci fără nicio răspundere
Te-am ridicat atât de sus
Și te-am văzut așa frumos
Și te-am creat așa cum tu
Nu poți deveni vreodată
Mai bine că-ai plecat făr a răspunde
Cum poți primi totul
Fără să dai nimic?
Să risipești aiurea
Iubire și vise și flori...
Ce bine că-ai plecat
Și nu ai mai pozat
În statutul unui ideal
Prea mare, prea greu și prea frumos
Pentru a fi atins de tine vreodată
Ești un om banal, nimic mai mult
„Too much love will kill you every time”
îmi cântă Quenn
a șasea scrisoare
Îngerii noștri nu mai pot trece
Ei s-au oprit să înțeleagă trădarea ta
Sunt țintuiți pe scara valorilor tale
Care nu duce undeva
Încremeniți jelesc îngerul ucis de tine
Iar plânsul lor te îndepărtează
De mântuire
011494
0
cum zici tu, văd aici un discurs lipsit de firesc de emoție și nu în ultimu rând de miez
1.Dar eu ți-am scris iubite și ieri și azi și atunci
Ți-am scris povestea noastră așa cum este ea
Cândva de iei aminte n-ai mai putea să fugi
Te va-nlemni pe loc chiar conștiința ta - uite, de ce i-ai scrie iubitului povestea voastră , ce , el n-o știe, e petrecută în lipsă? ce anume califică pasajul de mai sus la statutul de poezie? că mimează o rimă?
2.azi în Siberia singurătății mele
se aude doar crivățul tăcerii tale - nu-i prea mult? dacă menționezi siberia, care e o trimitere clară și suficientă să încarci cu crivăț?
3.Ce bine că-ai plecat
Și nu ai mai pozat - asta sună fix a manea
și mai sunt
cum nimeni nu are exclusivitatea suferinței consider că mențiunea preventivă de la biografie e prețioasă și fricoasă, mai ales că alegi să postezi într-un spațiu public, un site literar; și atunci? ce anume te determină să alegi atitudinea asta și să expui un text altundeva decât propriul pc?