camera cu vedere la întîmplare

ohoo... ce sferica e! sunt curioasa daca vei relua pozitia atunci cand vei locui-o. eu asa cred. ca reluam pozitia si, apoi, o luam de la capat. nu o luam de la capat...?

io

Unii nu o iau de la capăt. Cred că intră în linie moartă. Dar noi ăștia, ..ehehe! Nu spun... . :)

si mie mi-a placut si salut tencuiala proaspătă și mirosul de zidar zambind.

Ce nu spui, Virgil? :))

Si acum, legat de poezie, sa stii ca nu sunt \"multe greseli de reparat\", doar \"amitirilor\" din penultimul vers...

As putea sa spun ca mi-a placut, dar nu spun.:))

zilele au muchii netede
-----------------------
nimic nu e intamplator!

Superb!

\"mozaicul amintirilor asezat stramb...\"foarte frumos,de fapt mi-a placut tot poemul

Nimic nu e la întâmplare...totul e potrivit cu grijă de catre zidarul liniștit și cam prea optimist

\"le așează rostuit
cu fața rugoasă spre înăuntru
să nu li se vadă amarul\"

nu e hranit cu mate nici, cu cafea nici cu cautare de sensuri, e izvorat din simtire si intelegere a sensurilor si pus pe cuvant de dor si drag de poezie si arta.
E cel mai bun poem al lui Virgil.

Zidarul vă mulțumește tuturor. Nu vă strînge mîna că e murdar de mortar și praf. Aveți grijă la băltoaca din față.

și cred c-or să mai vină câteva.
numa\' când termini, să ne chemi și nouă
sufletele să se-adăpostească

Virgil, ce ciudat ca tocmai acest text il citesc atat de tarziu. Nu am stele, dar ce sa faci tu cu ele? Ai un ocean...
Ai citit \"Strainul\"?
Sa nu te superi, dar, din tot ce am citit eu scris de tine, aici mi se pare ca ai atins o culme unde se ajunge numai in zbor.

Care \"Străinul\", că sînt mai mulți? Mulțumesc pentru compliment.

scuze, de Camus.
care compliment? ;-)

\"mai e puțin și termin
camera cu vedere la întîmplare
unde alerg pînă seara
să-mi prind copilăria scăpată
prin curtea semnelor de întrebare\"
Ce mi-a placut camera asta a ta cu vedere la intamplare!
Intr-adevar:
\"atât de multe greșeli de reparat
mozaicul amintirilor așezat strîmb
și doar o singură viață\"...
Mai adaug o caramida camerei mele cu vedere la intamplare. Placuta intamplare, ca am trecut pe aici!

Bianca, uite îți promit că am să citesc Străinul de Camus dacă îmi promiți că citești (dacă n-ai citit încă) the Mysterious Stranger de Mark Twain. Uite poți găsi textul la http://etext.library.adelaide.edu.au/cgi-bin/pg-html//mirror/pg/etext02/mtmst11.txt

De fapt poți găsi multe cărți gratuit la http://etext.library.adelaide.edu.au/index.html

Iar complimentul este: \"aici mi se pare ca ai atins o culme unde se ajunge numai in zbor\"

Adriana, mă bucur de trecere, chiar dacă la întîmplare. ;)

Ioana, cu siguranță e inutil să spun că e o bucurie de duminică să primesc vizita unei doamne a poeziei. Semnul tău de apreciere nu face decît să bucure zidarul.

Dar am citit-o, Virgil! Sunt ceva ani de-atunci, ce-i drept, cred ca eram in facultate cand am citit-o, cu mare mirare...
Dar ma bucur sa o regasesc, si ma bucur de link, merci!
Uite, ca nu m-ai inteles: continuu sa te intreb: care compliment? nu ti-am facut un compliment! ;-)) era... pure thought.

Se pare că nimic nu este întâmplător, nici rostul camerei în care poetul ne conturează un mozaic al amintirilor pe linia în zig-zag, fir ariadnic, așezat strâmb de la o cale spre alta.

Revin asupra acestui poem, primul din grupajul publicat, pentru a-i acorda, și din partea mea, lumină pe cerul solstițiului de vară al revistei Poezia.
Felicitări, Virgil!

Mulțumesc Alina,
e un text pe care și acum îl citesc zîmbind.
Mă bucur și eu de apariție și îți mulțumesc pentru încurajări.