noaptea își repetă obsesiv dansul convulsiv
peste somnul ei
femeia visează un timp
timpului îi crește păr alb foșnitor peste orașe
în cădere orașele fecundează moartea
moartea vine stigmatizată
prietena avea casă cu pereți colorați
din care fără oprire creșteau crengi de măslin
și nimeni nu țipa de uimire
în toate casele s-ar fi născut cândva copaci
peste care acum începuse să
între alb și negru
marea rămânea doar o apă sărată
tu despicai oglinzi
eu zamisleam sub ape tăcerea luminii
ce frig ce frig e-n această poveste
cu gesturi tranșante
și dacă
și dac-aș
\"fleurs sans age\"
florile nu au varsta spuneai, credeai, plangeai
pe toate femeile luneca noaptea ca o ceara
intr-o ametitoare atingere timpul
se unduia in cuvinte
cuvintele redefineau un
Timpul trece repede
azi e ieri, maine e azi
maturi intamplari, le numeri,
le sortezi, le plangi, le arzi
iti faci calcul la venituri,
cheltuieli si sentimente
iti raman banii de paine
si un
ah, dac-ai stii trupul meu...
ah, dac-ai stii trupul meu
aproape femeie
aproape copil
aproape-ndraznet
aproape tiptil
ah, dac-ai stii...
dac-ai stii sanii mei plini
sanii mei goi
sanii
Mă ascundeam într-un fel de ceruri, de morți
miroseam ud, ardeam dinspre vise
furișarea soarelui sub limbă
toate nopțile mă nășteau, mă mureau
și tu
mă înălțai uneori coborându-te-n mine
ma lipeai de
jargon, jargoane, s.n. - 1.limbaj specific anumitor categorii sociale, care reflecta dorinta celor ce-l vorbesc de a se distinge de masa mare a vorbitorilor si care se caracterizeaza prin abundenta
vad o floare
ploua
ea creste plecata sub ploi
apoi incepe un vis
cu lumina
floarea e fluture
si apoi...timpul trece
floarea e strivita de ploaie
pe pamantul negru
iar eu
n-am inteles prea
editorial,-a, editoriali,-e,adj.,s.n. - 1.adj.care apartine editurii sau editarii, privitor la edituri sau la editare.\".s.n, adj.(articol de ziar, de revista etc.de obicei nesemnat) care exprima
Și ce numeam somn era o scufundare înceată într-o mare densă, obscură, caldă, în care ningea cu solzi și în fiecare solz pâlpâia o culoare și în fiecare culoare se întrupa o poveste mișcătoare cu
1.
O, iubita mea, te astept de la inceputul lumii,
Iarta-ma ca vin la intalnire
Travestit in dentist.
Dar astazi iti voi scoate nervii,
Nervii tai de fecioara
Arsa pe rug.
apoi ma voi
mami, azi am văzut un elefante mare, mare
i-auzi! unde?
în oraș
și am văzut și un șoricel mic, mic
!! și ce făceau?
elefantul m-a mușcat
de ce?
era nervos
și șoricelul?
ăăă...șoricelul făcea ca
ți-am spus că într-o zi o să fie foarte iarnă și marea pe care mi-ai trimis-o în plic va îngheța și eu voi rămâne cu palmele încleștate acolo și am să mor de frig singură și cu cearcăne / dar nu / mă
dadaism, s.n. - curent literar si artistic aparut in 1916 in Europa, caracterizat prin negarea oricarui raport intre gandire si expresia artistica, prin ridicarea hazardului la rangul de principiu
in noaptea aceasta
am sa scriu un poem tacut
cu porti inchise
si lumini stinse
cu ferestre agonizand
si cheia pierduta in profunditatea mea
cu soneria ascunsa intr-un perete
prea tarziu
filmul lui Mel Gibson, \"The Passion Of Christ\"
de Samuel Bachiocchi, Ph. D
profesor de teologie si istorie a bisericii, Universitatea Andrews
(traducere, Robert Toacse)
\"Duzina de recenzii (ale
\"După ce m-am luptat să le car până aici, constat ca nu mă ajută cu absolut nimic în criza de tată prin care trec. Mai bine aduceam leuștean, cimbru și vegeta, articole care lipsesc cu desăvârșire
să-ți spun cum trec de la o vreme zilele sub ochii mei cu
piele înserată ca niște câmpuri trec verzi și întinse și
repezi ca și cum dintr-un tren cu destinații precise
privesc pe fereastră și mă
să-ți spun cum cad zilele una peste alta
între mine și celelalte iluzii
ca într-o groapă comunală
din spate ne împing absențe
deasupra spațiul se închide ca o capsulă
fără grabă ca un fel de
să-ți spun cum cad zilele una peste alta
între mine și celelalte iluzii
ca într-o groapă comunală
din spate ne împing absențe
deasupra spațiul se închide ca o capsulă
fără grabă ca un fel de
orașul se umpluse deodată de străzi
ploua intermitent cu tramvaie
eu bântuiam din felinar in felinar căutându-te
tu te mulasei pe o noapte de un atât de albastru
și cât aș fi vrut
și cât aș fi vrut