Poezie
noi, de fapt...
1 min lectură·
Mediu
Mă ascundeam într-un fel de ceruri, de morți
miroseam ud, ardeam dinspre vise
furișarea soarelui sub limbă
toate nopțile mă nășteau, mă mureau
și tu
mă înălțai uneori coborându-te-n mine
ma lipeai de palme, te mângâiai cu mângâierile mele
eu îți leșinam, îmi plăcea să leșin din când în când
pe pian ca o piele suavă
ce de verbe, ce de vorbe
noi, de fapt, nu faceam nimic, doar tăceam
atât de împreună
încât se stingea lumina
și începeam să iubesc
0155
0
Frumos. Foarte frumos. Tandru...
\"imi placea sa lesin din cand in cand
pe pian ca o piele suava\"
...