sueño (6)

noaptea își repetă obsesiv dansul convulsiv peste somnul ei femeia visează un timp timpului îi crește păr alb foșnitor peste orașe în cădere orașele fecundează moartea moartea vine stigmatizată cerându-și iertare își adâncește genunchiul în pământ sufocându-l femeia râde gura îi ia foc incendiază cerul frivol al panourilor publicitare eliberează îngerii redefinește timpul în vreme ce ca o leoaică își naște la nesfârșit copilul între liniștitele ierburi crescand