razvan rachieriu
Verificat@razvan-rachieriu
„O boala invinsa este viata omului”
Loc de naștere: Târgu Ocna Copilăria și adolescenta am petrecut-o în Roman Domiciliul actual: Municipul Roman Stare civilă: divorțat Am urmat cursurile Liceului Roman-Vodă, profilul matematică-fizică Am absolvit Facultatea de Științe Economice din Iași În prezent sunt economist la SNGN Romgaz S.A. Secția Roman Pasiuni: cititul cărților ( o zi…
Tu cauți fericirea cu buricele degetelor, vrei să-i pipăi moliciunile de iarbă, creând senzații de sublim rafinat.
Pe textul:
„poem fericit" de Alexandru Gheție
RecomandatVicisitudinile existenței îi fac pe unii umili și smeriți, pe alții luptători și puternici, privind de sus semenii.
Epiderma o asociezi cu marmura, însă unii nu pot să vadă finisajele interioare, lăuntricul, prin introspecție interioară.
Pe textul:
„cruci" de Ottilia Ardeleanu
Însă îngerul fiecărui lucru și al fiecărui om ne ocrotește coborând uneori în minte și purificând cu puritate gândurile.
Pe textul:
„Ars poetica" de Cătălin Al DOAMNEI
Ochiul de femeie încercând să pătrundă prin fum, alături de bărbați aureolați cu vicii, asigură oarecum un echilibru între fantasmele generate de alcool și rațiunea încercând să păstreze controlul.
Pe textul:
„text cu votcă și ochi . un ochi." de herciu
Plouă ca o furie ieșită din serenitatea firii declanșând mecanismele violenței necontrolate, ca și cum cerul și-a înghițit seninul, s-a învelit în nori vineții de mânie și flagelează oamenii.
Pe textul:
„plouă ca o furie" de george ionita
Între îndrăgostiți apare un spațiu al acalmiei, ca liniștea dinaintea furtunii, însă privirea se dezlipește de parteneră obosită de explorarea continuă, și se mută în stradă acoperită de bolboroseli de spaimă de moarte, în care o mână neobișnuită îi luminează tenebrele.
Pe textul:
„și atunci ți-am spus te iubesc" de Alexandru Gheție
Toți suntem racordați la ritmul sistemului solar, din care facem parte, electroni rotindu-se în jurul nucleului vieții, iar perturbațiile astrului ne influențează existența.
Pe textul:
„hard core" de Andre Donescu
Astăzi, pragmatismul și realismul influențate de progres au maculat ființa și ființarea, iar în locul eroilor de basm stau acum flăcăi și fete.
Pe textul:
„Sta lîngă geam, în doruri, Cosînzeana" de Ștefan Petrea
Ființa e o mistuire de energii transformate în demersuri și acțiuni, aprins e totul, însă pierderea a stins focul veseliei de a ființa pe fruntea unui boem.
Pe textul:
„Poem târziului din tata" de florian stoian -silișteanu
Incandescența soarelui are afinități cu efervescența iubirii străbătută radial de razele pasiunii ce încălzesc ființa, cu iridescențe de curcubeu.
Torentul de cuvinte atrage în vâltoare muțenia al cărui strigăt deznădăjduit își reverberează ecourile până în străfundurile lăuntricului.
Pe textul:
„și n-am crezut că" de Ottilia Ardeleanu
Viața din somn este alta față de existența plasată în planul realității, căci acolo, în vise, subconștientul labil conduce ființa, spre deosebire de viața reală guvernată de rațiune.
Pe textul:
„burgundia 67" de Anni- Lorei Mainka
Eu nu am văzut poezii filozofice de tipul pe care le scriu în manieră personală, ceea ce înseamnă oarecum că se disting de celelalte poeme cochetând cu originalitatea, ceea ce nu mi se pare un lucru rău.
Nu înteleg de ce critici densitatea, concentrarea, e drept pe alocuri alambicarea, căci intenția mea este, de fiecare dată, să concep poeme profunde, inspirate de rațiunea gnomică.
Pe textul:
„Autodepășire" de razvan rachieriu
Mi se pare normal, fiind supus erorii ca om, să greșească croitorul și să fie lipsit de erori demiurgul.
Pe textul:
„greșește croitorul?!" de Vali Nițu
Tristețea haină se întinde în corp cuprinzând toate fibrele trăirii, iar cuvintele îmbibate cu ea se imprimă elegiac pe foaia hrănindu-se cu ele.
Pe textul:
„frângere" de silviu dachin
Bălțile adunate după ploaia continuă, monotonă îți induc o stare de apatie,letargie, indiferență, când activul se dizolvă în pasiv.
Pe textul:
„Străzile pline de bălți" de Andrei Florescu
Oamenii vorbesc cu umbrele din ei în care copilul din interior plânge cerând să iasă la suprafață.
Pe textul:
„nefiresc" de Liviu-Ioan Muresan
Uneori rămâi suspendată în aer cu eflorescențele trăirilor pe care au crescut excrescențele negativului, alteori te înalți spre profunzimi ale cugetării influențate de pozitiv.
Pe textul:
„narcotango (II)" de silvia caloianu
Mulțimea trece prin viață ca și cum ar fi încovoiată de nevoi, cu umilința ce urlă laș : culcat pe podea.
Poezia este străbătută de sarcasm.
Pe textul:
„Caut de zor în noroi cartier bucureștean" de Dragoș Vișan
Scârțâitul ușilor de fier aduce cu un icnet neputincios al celor închiși.
Pe textul:
„dincolo de lumea dreaptă" de silviu dachin
Vrei ca fiecare zi să fie întregită de două trei bucurii care să ușureze gândurile împovărate de vitregia sorții.
Pe textul:
„restriște" de Ottilia Ardeleanu
