Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

și atunci ți-am spus te iubesc

mămăruzei

1 min lectură·
Mediu
vântul amorțește pe coapsele tale
ca într-un cuib cu moliciuni
de cașmir
pe strada castanilor
pomii nu mai dau din frunze
ploaia
o așezare solidă
ca un nor șopârlos umed
între noi o acalmie ciudată
de la poartă la catedrală
strada s-a acoperit cu bolboroseli
de spaimă de moarte
nimic nu mișcă nimic
amorțeala se varsă în amorțeală
liniștea îngheață distanțele
știu
tu nu ești deloc o femeie frumoasă
dar hai să credem că singurul lucru
care mai contează cu adevărat e
faptul că ți-am spus atunci te iubesc
și o mână neobișnuită luminase
adâncul
054.491
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
95
Citire
1 min
Versuri
22
Actualizat

Cum sa citezi

Alexandru Gheție. “și atunci ți-am spus te iubesc.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alexandru-ghetie/poezie/13946792/si-atunci-ti-am-spus-te-iubesc

Comentarii (5)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@ioan-barbIBIoan Barb
Ultima strofă conține,de fapt, mesajul acestui poem, dintre toate contează interiorul, atunci când dragostea este autentică, adevărul se uită prin lucruri cu alți ochi prin care se vede cum

\"o mână neobișnuită luminase
adâncul\"

Atunci doar, ai revelația adevăratei dimensiuni a iubirii. O trecere prin acest loc. Cu prietenie, Ioan.
0
@ottilia-ardeleanuOAOttilia Ardeleanu
nu aș putea spune dacă ceva mi-a plăcut în mod deosebit, pentru că totul are ceva ce atrage. și asta doar fiindcă este vorba de mult sentiment, așa cum ploaia descrisă de tine este \"o așezare solidă\".

numai bine,

Ottilia Ardeleanu

0
@alexandru-ghetieAGAlexandru Gheție
va mulțumesc pentru semne...
e frumos ce-mi spuneți :)
va mai aștept, cu drag,

alex
0
@razvan-rachieriuRRrazvan rachieriu
Coapsele iubitei par un cuib de moliciuni în care doarme pasărea extazului clocind ouăle erotismului din care ies puii iubirii.
Între îndrăgostiți apare un spațiu al acalmiei, ca liniștea dinaintea furtunii, însă privirea se dezlipește de parteneră obosită de explorarea continuă, și se mută în stradă acoperită de bolboroseli de spaimă de moarte, în care o mână neobișnuită îi luminează tenebrele.

0
@alexandru-ghetieAGAlexandru Gheție
faina interpretare
ma bucur ca a plăcut, te mai aștept pe aici,

alex
0