Nefericiților nu le e frică de moarte, vol. I, Vieți paralele
Ţi-am citit scrisoarea, şi, în primul rând, vreau să-ţi spulber varianta cu trimisul la plimbare, îţi mulţumesc sincer pentru vorbele tale la fel de sincere, prietenia ta mă onorează, dar mai mult de
Nefericiților nu le e frică de moarte, vol. I, Vieți paralele
"-Am terminat. ………… ? Înţelegi? Sunt bulversată. Această ultimă parte, pe care tocmai am terminat-o, este ceva pământean, totuşi, ceva ce eu pot digera, pot înţelege. Cred totuşi că eu sunt un
Nefericiților nu le e frică de moarte, vol. I, Vieți paralele
Ca de obicei, Cristian nu m-a căutat vreme îndelungată, nu-l sunam nici eu, fiind ocupat şi mai ales pentru că între noi nu funcţiona o relaţie de tipul "hai la o cafea, ne vedem mâine la şase la o
Nefericiților nu le e frică de moarte, vol. I, Vieți paralele
Cu Ana, era ca într-un joc cu supărări ale copiilor. Când am sunat-o eu, nu mi-a răspuns, apoi m-a sunat ea, nu i-am răspuns eu, mi-a scris două mesaje pe telefon, comportamentul ei era ciudat, nu
Nefericiților nu le e frică de moarte, vol. I, Vieți paralele
- Unii oameni se cred puternici, dar ţin în ei tristeţea fără să o dea afară. Se agaţă de oameni mai slabi ca ei, oameni care exteriorizându-se îşi fac poate bine. Dar acei oameni sunt egoişti, se
Nefericiților nu le e frică de moarte, vol. I, Vieți paralele
Ultimul mesaj, promit. Am găsit la reciclare povestirea de care ţi-am spus. Am trimis-o prietenei mele. I-am spus că-i trimit o povestire pe care am primit-o şi eu. Nu i-am spus că e scrisă de mine.
Nefericiților nu le e frică de moarte, vol. I, Vieți paralele
Avea să treacă o lungă perioadă a tăcerii, aproape trei luni de zile şi treptat aveam să canalizez conversaţiile mele în zona virtuală recunoscută, acceptată fără dorinţa de a trece în lumea reală,
Nefericiților nu le e frică de moarte, vol. I, Vieți paralele
- Doar că te rog din toată inima să faci tot ce mi-ai spus că vrei să faci, atâta doar vreau de la tine. - Păi fac. - Da, şi în seara asta te-aş vrea, dar lăsăm pe sâmbătă seara şi noaptea, până
Nefericiților nu le e frică de moarte, vol. I, Vieți paralele
Maria şi-a adus aminte de mine, de fapt nu mă putea uita. - Nu-ţi scriu pentru că sunt obsedată, am înţeles ce era de înţeles. Îţi scriu deoarece nu mă pot opri din plâns. M-a sunat prietena mea,
Nefericiților nu le e frică de moarte, vol. I, Vieți paralele
Într-o iarnă, cabana era goală, stăteam la soare pe şezlonguri, când deodată, au apărut patru persoane într-o maşină, erau două perechi de români plecaţi de mult în Australia, cunoşteau cabana şi
Nefericiților nu le e frică de moarte, vol. I, Vieți paralele
- Ştiu că ai plecat din oras, la un moment dat. - Prins cu viaţa, am uitat, într-un fel, de afaceri, le-am neglijat mai bine zis. Am contractat un credit pentru firmă, dar banii s-au dus aiurea şi
Nefericiților nu le e frică de moarte, vol. I, Vieți paralele
- Faptele, faptele dor cel mai rău, realitatea arde până şi memoria, se prăjesc neuronii de câte ori mă gândesc intens la acele zile, spun zile deoarece drama s-a consumat în câteva zile, în esenţa
Nefericiților nu le e frică de moarte, vol. I, Vieți paralele
- Frumoasă poveste, tristă, dar frumoasă şi adevarată, te-am lăsat intenţionat să-ţi expui amintirile, cele mai multe îmi sunt familiare, puţine nu le cunoşteam, oricum, esenţa am trăit-o şi eu.
Nefericiților nu le e frică de moarte, vol. I, Vieți paralele
După înmormântare m-am întors la "Canal", până la urmă am fost înţeles de politrucul şef, care, cred, mai mult nu voia să aibă evenimente decât îi păsa de mine, am petrecut aproape toată vacanţa
Nefericiților nu le e frică de moarte, vol. I, Vieți paralele
În sfârşit, după mult timp, am primit continuarea poveştii lui Cristian, un text scurt, mai mult o prezentare a faptelor, text pe care l-am prelucrat si continuat din amintiri. "Am căutat-o trei
Nefericiților nu le e frică de moarte, vol. I, Vieți paralele
- Bună seara, femeie frumoasă! - Mie îmi scrii?! eu sunt femeie obişnuită!!! - Dar ce, o femeie pentru a fi frumoasă, trebuie să fie neobişnuită? Tu chiar eşti o femeie neobişnuită, deosebită!
Nefericiților nu le e frică de moarte, vol. I, Vieți paralele
- Bună seara, buna mea prietenă, i-am scris după câteva zile de tăcere. Dor ia soare şi ieşi în lumină! M-ai "certat" câteva zile pentru convingerea mea că cel mai bine este să legi o prietenie cu
Nefericiților nu le e frică de moarte, vol. I, Vieți paralele
- Bună dragul meu Acum am venit de la spital Greu se mai aduce pe lume un copil Mi-e aşa milă de copila asta, a venit la mine în braţe şi mi-a spus: "Ajută-mă Maria" I-am dus apă şi suc Acum am
Nefericiților nu le e frică de moarte, vol. I, Vieți paralele
- Sărut mâna, Maria. Îmi pare sincer rău pentru adierea morţii ce îţi dă târcoale din nou. Sunt convins că eşti îngrozită, dar într-o iubire, într-o poveste de iubire, cei doi, el si ea, nu au rolul
Nefericiților nu le e frică de moarte, vol. I, Vieți paralele
- Ştii ce mi-a plăcut? Ai băut o cafea cu mine. Ştii ce mă demotivează? Nu ştiu nimic despre tine. Ştii ce mă motivează? Eşti o femeie inteligentă, scrii într-o limbă română elegantă, corectă şi eşti
Nefericiților nu le e frică de moarte, vol. I, Vieți paralele
De milă n-am nevoie, dar am nevoie de afecţiune şi înţelegere, de vorbe bune, niciodată nu o să fiu dură şi puternică, din păcate am o sensibilitate exagerată, îmi era bine lângă tine, dar tu ai
Nefericiților nu le e frică de moarte, vol. I, Vieți paralele
Mă întrebi mereu cum mă simt, dacă pot să respir, cât am glicemia. Nu sunt obişnuită. Nimeni nu-mi pune asemenea întrebări, doar tata, aşa cum a fost el, mă întreba mereu şi simt că mă înţelegea,
Limite
Avionul a ajuns la timp, i-am așteptat fără să cobor din mașină din cauza aglomerației din aeroport, Mihaela plângea întrebându-mă de maică-sa, copilașul nu-i înțelegea suferința, iar Bogdan suferea
Limite
- Vinde fără probleme, copiilor, dacă vor să vină în țară, le las eu casa asta cu tot ce-i în ea... fără Letiția, mie nu-mi mai trebuie, nimic nu-mi mai trebuie, nici casă, nici mașini, nici
