Maria Prochipiuc

Biblioteca \"V.A. Urechia\" și Penitenciarul din Galați a organizat în data de 24 martie în cadrul bibliotecii o dublă lansare - volumul de debut \"Din cioburi\", autor Valeriu D.G. Barbu și

de te-aș putea gândi un câmp de maci sau arbore-ncărcat de floare ploaie ce răscolește al primăverii neant sau poate o rază ca să-mi cearnă nădejdea mirului ars sub icoană aș cere să te-așezi ca

Miercuri dimineață. Sună telefonul! O voce mă întreabă dacă mă duc la lansarea lui Bicuță.Cu măselele înfofolite în antibiotice, mă gândesc cine o fi Bicuță și despre ce lansare o fi vorba? Ca să nu

lumina alunecă erotic peste livezile încărcate de floare parfum plin de culoare agățat între cer și pământ chipul ți se răsfrânge peste anotimpuri iar primăvara s-a golit cu totul în

te voi așeza în fiecare poem ca pe o utlimă picătură de viață mirosul trupului ca pământul reavăn de primăvară va încolți noi și noi muguri pe sânii altor femei nu mai este loc nici macăr de

Cum poti deveni autorul unui articol peste noapte? Desigur cum altfel decât, având la îndemână un eveniment anume și poate o participare la eveniment sau de ce nu o semnalare a evenimentului, de unde

După apariția primelor două volume de sonete, Adrian Munteanu mărturisește, că notarea matematică a fiecărui volum nu e suficientă. Tocmai pentru o întregire a rosturilor, cărțile trebuie să poarte

așează-mă-n poemul tău cu ochii deschiși spre cercul multiplelor variante și umple-ți inima cu ziua ce a trecut fulgerător peste tine simți–vei gustul trupului strivit în desfătare purtând

sunt clipe când pe poteci neumblate timpul răscolește frunzele în căutarea unui surâs de fecioară te petreci meru în albastru noaptea ți se slobodă trupul în himere să știi că nimic nu este

în oglinda timpului chipul tău femeie poartă diverse culori primăverile au cerul cu nuanțe de verde verile mereu la pas cu ruginiul de rod nimic nu este întâmplător totul se așează în mireasma

tresărindu-i inima la bucuria vederii Maicii lui Hristos stăpânitor al pornirilor trupești martor al descoperirii Sfintei Treimi netulburat de gijile lumii contemplează Iordanul ca avon al

departe de oameni trepte spre infinit urci mereu te-atrage nerostitul în efemerul amintirilor depărtarea e ca o profeție a neștiutului de mâine întrebi de fiecare dată nepătrunderea

întru adormire cerurile preaslăvesc numele tău izgonind întâmplările morții cu înainte vestire mutare către cele înalte de la marginile lumii norii devin căi tainice înflorind trandafirii în

Taborul izvor de contemplație munte al curățirii de patimi urcuș profetic întru slăva lui Dumnezeu Tatăl lumină nematerială îndumenzeind natura întru neputința minții anticipând scularea din morții

noaptea se stinge între noi punând zăbrele luminii trăim și murim din interior spre lume ne înșirăm gândurile scriind pe lespezi de piatră ne lovim aripile în zborul înfometat de elan născută-n

culori aruncate peste alte lumi la Porte Maillot îmi dezbrăc zdrențele trecutului orașului îi rodesc sânii răzvrătiți pe fundal alb negru stelele se desfrunzesc în aventurile

am adunat în cuvinte tot timpul din lume să te fac chimval răsunător lumina pătrunde agale chemându-te de cele mai multe ori curcubeul se așează în brațele tale în căutarea timpului

mai ții minte când dorințele se-nghesuiau sub geana zilei secundele alergau mute îmbrăcând păreri le așezam de fiecare dată pe pervazul inimii captivând tăcerile sub talpa norilor desculță

în dimineața ambiguă de primăvară goi până la suflet ne adunam zilele în palme ne întâlnim în tăceri așezându-le de-a dreapta și de-a stânga inimii dincolo de orice îndoială

umbrele s-au așternut peste paturile golite de suflet totul se învârte în jur fără frică fără suspine fără plâns pasiunile plutesc nepăsătoare peste brutalitatea conștiinței e noaptea când