GPGeorge Pașa
Verificat@george-pasa
Puchenii Mari
„„Libertatea omului e partea divină din el.” (Petre Țuțea)”
Cititor pasionat. Pe acest site, din aprilie 2006. A scris câteva cărți și speră că va ajunge cândva "la măsura de aur a lirei".
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
ai citit bine textulețul acesta. Mă bucură comentariul tău.
Pe textul:
„înaintea trezirii din vis" de George Pașa
0 suflu
ContextAici parcă ai un stil mai narativ decât în alte versuri de-ale tale. Sigur, tot în maniera rememorărilor, dar altcumva. Când era să spun că parcă povestești prea mult, ai trecut brusc la stilul direct și registrul regional, prin acel îndemn al bunicii, care mi-a plăcut mult. De asemenea, mi-a plăctu mult și finalul cu nuanța sa ușor autoironică.
În altă ordine de idei, chestia cu aruncatul cuțitului mi-a adus și mie în memorie acest obicei al băieților de aruncare a cuțitului (în cazul tău și al băiețoasei!). Chiar nu am văzut în copilărie vreo fată care să aibă asemenea preocupări, așa că zâmbesc admirativ. Sincer, acum nu cred că aș mai fi capabil să arunc la fel de dibaci cuțitul ca atunci.
În altă ordine de idei, chestia cu aruncatul cuțitului mi-a adus și mie în memorie acest obicei al băieților de aruncare a cuțitului (în cazul tău și al băiețoasei!). Chiar nu am văzut în copilărie vreo fată care să aibă asemenea preocupări, așa că zâmbesc admirativ. Sincer, acum nu cred că aș mai fi capabil să arunc la fel de dibaci cuțitul ca atunci.
Pe textul:
„aruncătoarea de cuțite" de Monica Mihaela Pop
Recomandat0 suflu
ContextDe asemenea, în versurile 6 și 7, am preferat elipsa verbală.
Pe textul:
„înaintea trezirii din vis" de George Pașa
0 suflu
ContextÎți mulțumesc pentru opinie și pentru sugestii. Mă bucură faptul că ți-a plăcut textul.
Termenul „ausculta” e unul medical, nu e greșeală. Mi-am permis acest joc de cuvinte: „asculta” (când te afli la o oarecare distanță) - „ausculta” (când folosești stetoscopul sau aproprii/ lipești urechea de piept). Mă rog, termenul stetoscop s-a dorit aici metaforă (nu știu și în ce măsură mi-a reușit). Nu merge să adaug adjectivul „bătrân” fiindcă „ruginit” e folosit și în acest sens.
Termenul „ausculta” e unul medical, nu e greșeală. Mi-am permis acest joc de cuvinte: „asculta” (când te afli la o oarecare distanță) - „ausculta” (când folosești stetoscopul sau aproprii/ lipești urechea de piept). Mă rog, termenul stetoscop s-a dorit aici metaforă (nu știu și în ce măsură mi-a reușit). Nu merge să adaug adjectivul „bătrân” fiindcă „ruginit” e folosit și în acest sens.
Pe textul:
„înaintea trezirii din vis" de George Pașa
0 suflu
ContextNici mie nu mi-a fost greu sa-l traduc, mai ales că am reținut și originalul, adică "poem felin". Varianta aceasta e de amuzament. Mie, sincer, nu mi-a plăcut, prefer textul original.
La mulți ani!
La mulți ani!
Pe textul:
„Poem felin în varianta păsărească" de Liviu Nanu
Recomandat0 suflu
ContextRecitesc cu plăcere această poezie din volumul „Niciodată nu spune unei zile că e ordinară”. Sigur că mi-am amintit de ea, doar m-am referit, pe scurt, la aceasta și într-o cronică literară.
Spuneam acolo că „Este (aici, n. n.) un Dumnezeu pe care nimeni nu pare să-L mai vadă, fiecare fiind preocupat de automatismul zilnic, în care El își găsește din ce în ce mai rar locul.”
Acum,. sigur, în citesc cu alți ochi și nu mi se mai pare așa de reușit. Poate unde, dincolo de nota de lirism, parcă m-am săturat de povestirea în poezie de care facem abuz noi, „modernii”. Și tu (bănuiesc) știi că vreau, asemenea șaizeciștilor, să resuscit lirismul în poezie, fie că mă lupt cu morile de vânt. (!)
Oricum, pentru versurile finale (dar nu numai), care m-au impresionat la fiecare lectură, las un mic semn de apreciere.
Spuneam acolo că „Este (aici, n. n.) un Dumnezeu pe care nimeni nu pare să-L mai vadă, fiecare fiind preocupat de automatismul zilnic, în care El își găsește din ce în ce mai rar locul.”
Acum,. sigur, în citesc cu alți ochi și nu mi se mai pare așa de reușit. Poate unde, dincolo de nota de lirism, parcă m-am săturat de povestirea în poezie de care facem abuz noi, „modernii”. Și tu (bănuiesc) știi că vreau, asemenea șaizeciștilor, să resuscit lirismul în poezie, fie că mă lupt cu morile de vânt. (!)
Oricum, pentru versurile finale (dar nu numai), care m-au impresionat la fiecare lectură, las un mic semn de apreciere.
Pe textul:
„mi-a spus că ar vrea să se întoarcă Acasă" de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
ContextMă bucur că ți-au plăcut acele versuri. Ele au venit natural, fără căutări inutile.
Pe textul:
„ceva care aduce a idilă" de George Pașa
Recomandat0 suflu
Contextrectificarea mea este aiurea, că mai este o comparație la final. Parcă e cam mult să utilizați de două ori „precum” în aceeași frază, dar înțeleg și nevoia de precizie a imaginarului poetic. (!)
Pe textul:
„lumea în care ne tot cãutãm inimile" de Tudor Gheorghe Calotescu
0 suflu
ContextMă refeream, de fapt, la penultima comparație, nu la ultima.
Mici erori și în comentariul meu, dar sper că se înțelege.
Mici erori și în comentariul meu, dar sper că se înțelege.
Pe textul:
„lumea în care ne tot cãutãm inimile" de Tudor Gheorghe Calotescu
0 suflu
ContextEste un text care mi-a plăcut și mie, prin atmosferă generală și modul cum sunt structurate ideile. Mai reușite nu mi s-au părut metaforele, ci comparațiile neobișnuite, în special ultima, „tãcerea asta ca un sãrut apãsat”.
Nu mi-a plăcut referirea la poezie, care putea lipsi, în opinia mea, fiindcă textul nu este nicidecum metapoetic. Dar imaginea în sine, alăturată comparației de care vorbeam mai sus, este poetică, nu pot tăgădui acest lucru („schimbăm subversiv poezie”, da, este ceva original, mai ales prin prezența surprinzătoare a adverbului „subversiv”). Și eu sunt de acord că finalul acela ar trebui regândit, fără clișeul „în căutarea absolutului”. Nici epitetul „aproape infiniți” nu mi-a plăcut.
Ar mai fi mici erori de redactare (sper să nu se supere editorii că le sesizez, dar - ce să-i faci? - defect profesional!): „fistichi”, „repirând”. la fel, am văzut, tot citind ceeea ce postați ce aici, că utilizați tilda în loc de căciuliță la „ă”. Tinde să devină o marcă auctorială. (!)
În ansamblu, este un text meritoriu. Apreciez.
Nu mi-a plăcut referirea la poezie, care putea lipsi, în opinia mea, fiindcă textul nu este nicidecum metapoetic. Dar imaginea în sine, alăturată comparației de care vorbeam mai sus, este poetică, nu pot tăgădui acest lucru („schimbăm subversiv poezie”, da, este ceva original, mai ales prin prezența surprinzătoare a adverbului „subversiv”). Și eu sunt de acord că finalul acela ar trebui regândit, fără clișeul „în căutarea absolutului”. Nici epitetul „aproape infiniți” nu mi-a plăcut.
Ar mai fi mici erori de redactare (sper să nu se supere editorii că le sesizez, dar - ce să-i faci? - defect profesional!): „fistichi”, „repirând”. la fel, am văzut, tot citind ceeea ce postați ce aici, că utilizați tilda în loc de căciuliță la „ă”. Tinde să devină o marcă auctorială. (!)
În ansamblu, este un text meritoriu. Apreciez.
Pe textul:
„lumea în care ne tot cãutãm inimile" de Tudor Gheorghe Calotescu
0 suflu
ContextMă bucur că mai este cineva care nu s-a plictisit citind textul acesta. (!)
Să ai zile bune și senine!
Să ai zile bune și senine!
Pe textul:
„ceva care aduce a idilă" de George Pașa
Recomandat0 suflu
Contextam recitit textul, dar senzația este aceeași. Sigur, dacă tot ai folosit la început de versuri "dacă", ar fi trebuit să scriu și eu "parcă", nefiind așa de categoric. Textul este sensibil, dar cred că titlul m-a determinat să spun ceea ce am spus. Iar tu nu ai nevoie să atragi cititorii astfel. Poate am greșit, mi se mai întâmplă.
Sărbători liniștite!
Sărbători liniștite!
Pe textul:
„dacă cel ce mă citește ești tu atunci lasă-ți cuvântul" de Ottilia Ardeleanu
Recomandat0 suflu
Context„să facem dragoste”.
Adică versurile ar putea arăta stfel: „nu eram de părere / să facem dragoste / pe o rogojină”.
Cu scuzele de rigoare pentru intervenție, vă asigur că e departe de mine gândul de a vă oferi vreo variantă poetică, doar doream să ajut. Dumneavoastră puteți lăsa așa sau să găsiți o altă formulare conformă cu ceea ce ați dorit. Nu obișnuiesc să intru în intimitatea simțirii poetice a altcuiva.
Adică versurile ar putea arăta stfel: „nu eram de părere / să facem dragoste / pe o rogojină”.
Cu scuzele de rigoare pentru intervenție, vă asigur că e departe de mine gândul de a vă oferi vreo variantă poetică, doar doream să ajut. Dumneavoastră puteți lăsa așa sau să găsiți o altă formulare conformă cu ceea ce ați dorit. Nu obișnuiesc să intru în intimitatea simțirii poetice a altcuiva.
Pe textul:
„sărutul " de Cătălin Al DOAMNEI
0 suflu
ContextE admirabilă imaginea din final, „vinovați de pedagogia divină / ne vom bea sufletele pe o rogojină”.
În rest, dincolo de faptul că apreciez autenticitatea trăirii, mi se pare că există unele locuri comunem cum ar fi: „salivele prelingându-se / dintr-o gură într-alta / ne erau sărate ca marea” sau „ai fi vrut să-mi bei sufletul / îți voi bea sufletul”. De asemenea, pentru corectitudine, ați putea elimina prepoziția „pentru” și pronumele personal „noi”, astfel încât să rămână doar formularea „ca noi să putem face dragoste”, Ar mai fi și altele dar țin de propria mea viziune estetică, iar aceasta, normal, nu coincide cu a dumneavostră.
În rest, dincolo de faptul că apreciez autenticitatea trăirii, mi se pare că există unele locuri comunem cum ar fi: „salivele prelingându-se / dintr-o gură într-alta / ne erau sărate ca marea” sau „ai fi vrut să-mi bei sufletul / îți voi bea sufletul”. De asemenea, pentru corectitudine, ați putea elimina prepoziția „pentru” și pronumele personal „noi”, astfel încât să rămână doar formularea „ca noi să putem face dragoste”, Ar mai fi și altele dar țin de propria mea viziune estetică, iar aceasta, normal, nu coincide cu a dumneavostră.
Pe textul:
„sărutul " de Cătălin Al DOAMNEI
0 suflu
ContextAm ascultat lectura ta la „Secret sancta” și m-a surprins reinterpretarea textului. Mă refer, în special, la reluarea ultimelor trei versuri și înlocuirea, la acel bis, a sintagmei „moara pustiului” cu „moartea pustiului”. Prin această reinterpretare, ai dat o viziune mai optimistă finalului (mă rog, nici finalul meu nu s-a dorit a fi unul deprimant!).
Îți mulțumesc!
Îți mulțumesc!
Pe textul:
„clipa aceea adânc însămânțată-n memorie când" de George Pașa
Recomandat0 suflu
ContextMonica-Mihaela, Ottilia, Antonia, Djamal,
Vă mulțumesc pentru comentarii și pentru aprecierea acestor versulețe! Vă doresc mult succes și sărbători liniștite!
Vă mulțumesc pentru comentarii și pentru aprecierea acestor versulețe! Vă doresc mult succes și sărbători liniștite!
Pe textul:
„clipa aceea adânc însămânțată-n memorie când" de George Pașa
Recomandat0 suflu
ContextNu știu, dar uneori, pentru a defini creația ta, îmi vine să spun că este o poezie a sfârșitului întrezărit în oglinda începuturilor.
Textul acesta, sensibil ca mai tot ceea ce am citit în pagina ta, pare a exprima cel mai bine impresia de mai sus. Acest fapt nu mă mai contrariază atunci când, în versurile din strofele a doua și a treia, văd un fel ce bilanț al vieții creatoare.
Doar verbul „înghițim” nu mi s-a părut cel mai inspirat pentru contextul poetic dat. Însă, poate nu am fost pe aceeași lungime de undă.
Dacă mă refer și la imaginea atașată, de această dată mi se pare inspirată, deoarece completează în mod fericit textul. Îmi sugerează și paginile arse ale vieții, și arderile interioare presupuse de travaliul creator și multe alte idei.
În ansamblu, mi s-a părut un text bun.
Textul acesta, sensibil ca mai tot ceea ce am citit în pagina ta, pare a exprima cel mai bine impresia de mai sus. Acest fapt nu mă mai contrariază atunci când, în versurile din strofele a doua și a treia, văd un fel ce bilanț al vieții creatoare.
Doar verbul „înghițim” nu mi s-a părut cel mai inspirat pentru contextul poetic dat. Însă, poate nu am fost pe aceeași lungime de undă.
Dacă mă refer și la imaginea atașată, de această dată mi se pare inspirată, deoarece completează în mod fericit textul. Îmi sugerează și paginile arse ale vieții, și arderile interioare presupuse de travaliul creator și multe alte idei.
În ansamblu, mi s-a părut un text bun.
Pe textul:
„Între aceste file de cărți suntem aproape desăvârșiți" de Zavalic Antonia-Luiza
Recomandat0 suflu
ContextEu n-am zis să schimbi încadrarea textului. Te rog eu, ține cont de părerea celor două doamne și nu mă lua în seamă pe mine, un prăfuit care nu are habar de poezia modernă și (culmea!) n-a auzit nici de poemul epic!
Pe textul:
„Dintr-o ceașcă de ceai" de Doru Mihail
Recomandat0 suflu
Contextîncă din titlu, ne tragi de mânecă, îndrăznesc să spun că textul acesta e modest, menit mai mult să atragă atenția, dar nu prin valoare estetică. E drept, tactica e onestă, nu se compară cu aceea a lui Stefan Petrea. (!)
Te aștept și cu creații mai reușite!
Te aștept și cu creații mai reușite!
Pe textul:
„dacă cel ce mă citește ești tu atunci lasă-ți cuvântul" de Ottilia Ardeleanu
Recomandat0 suflu
ContextÎmi place aici lirismul imaginarului poetic. Față de alte texte, unde mai aveai și unele inserții ale ironiei și autoironiei, acesta are o notă mai gravă, în acrod cu tematica și rețeaua de motive literare. Mi-au plăcut, în special, iamginea ludică „mirul și mirarea nu-mi mai sunt de ajuns”, precum și antiteza dintre „nopțile noroioase din piept” și aceea a ninsorii din finalul textului. Ca minus, aș vedea metafora „talpa inimii” care este o sintagmă-șablon. Dar tuturor ni se mai întâmplă (nu mai zic de mine!).
Pe textul:
„E vremea " de Monica Mihaela Pop
Recomandat0 suflu
Context