GPGeorge Pașa
Verificat@george-pasa
Puchenii Mari
„„Libertatea omului e partea divină din el.” (Petre Țuțea)”
Cititor pasionat. Pe acest site, din aprilie 2006. A scris câteva cărți și speră că va ajunge cândva "la măsura de aur a lirei".
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
După noile norme (mai precis de 20 de ani), se scrie "dintr-odată".
Pe textul:
„blue" de Leonard Ancuta
0 suflu
ContextÎmi place textul, are un aer așa... albastru.
Finalul nu e rău, poetic vorbind, deși, glumind puțin, ne păcălim că îl păcălim pe Dumnezeu, fiindcă El este omniscient și omniprezent.
Finalul nu e rău, poetic vorbind, deși, glumind puțin, ne păcălim că îl păcălim pe Dumnezeu, fiindcă El este omniscient și omniprezent.
Pe textul:
„blue" de Leonard Ancuta
0 suflu
ContextCred că ți-a ieșit binișor ludicul acesta pe ritm folcloric, cu asonanțe. Sigur, e un limbaj parodic, tinde spre antipoezie, dar nu reușește. (!) Trăiască Bacovia, cu verdele lui crud, și Garcia Lorca, la fel de „verde”, fără de care jocul ar fi luat, poate, o altă turnură! Normal, și expresia „a fi verde”.
Dincolo e toate acestea, nu e un simplu amuzament aici, fiindcă notele mai acute din muzica trecerii se simt, cum să nu!
Dincolo e toate acestea, nu e un simplu amuzament aici, fiindcă notele mai acute din muzica trecerii se simt, cum să nu!
Pe textul:
„Verde zvon" de Doru Mihail
0 suflu
ContextOttilia, mă bucur de rezonanță cu textul. Da, e o notă alegoric.
Sunt onorat de aprecierea ta. Mulțumiri ție și editorului!
Sunt onorat de aprecierea ta. Mulțumiri ție și editorului!
Pe textul:
„mușcătura din priviri" de George Pașa
Recomandat0 suflu
ContextMi-amintesc poezia aceasta. Nu fi modest, este destul de bună. Da, și prin "Albăstruiu " se sfârșește, cumva, postmodernismul. Cel mai elocvent este un poem publicat separat pe site, "Martor la convalescenta postmodernismului", care se abate de la regulile impuse în "Albăstruiu". Nu, cartea nu a beneficiat de receptare critică, fiindcă nu a ajuns la specialiști.
Pe site, sunt fragmente din acel poem, doar că ele fie au titluri aparte, fie apar sub titlul inițial, "Textul albastru".
Pe site, sunt fragmente din acel poem, doar că ele fie au titluri aparte, fie apar sub titlul inițial, "Textul albastru".
Pe textul:
„în lumina neuronului" de Liviu Nanu
0 suflu
Contextaș putea să mut adverbul „altcândva” la începutul versului. Așa ar mai fi o altă pauză dată de virgulă. În rest, aș lăsa verbul la viitor sub această formă, fiindcă forma populară a acestuia ar știrbi din ritm. Mă mai gândesc dacă modific așa în manuscris.
În prima strofă, rămâne laitmotivul. Dacă îți dai seama de sensul a aceea ce am vrut să transmit, ținând cont și de final, vei înțelege de ce.
Îți mulțumesc pentru sugestii, Viorele!
În prima strofă, rămâne laitmotivul. Dacă îți dai seama de sensul a aceea ce am vrut să transmit, ținând cont și de final, vei înțelege de ce.
Îți mulțumesc pentru sugestii, Viorele!
Pe textul:
„mușcătura din priviri" de George Pașa
Recomandat0 suflu
ContextNu, Viorele, gustul este doar efectul. Dacă foloseam „gustul dintâi”, nu mai era același lucru. Am mai utilizat acea sintagmă într-o altă poezie și, în plus, este și ușor clișeistică.
Pe textul:
„mușcătura din priviri" de George Pașa
Recomandat0 suflu
ContextAm mai schimbat câte ceva. Oricum, am obiceiul de a lucra pe texte și înainte de publicare, și după aceasta. De aceea, ele cunosc mai multe variante.
În ceea ce privește repetiția în prima strofă a cuvântului „mușcătura”, spun că aceasta este voluntară, fiindcă el este laitmotiv și cuvânt-cheie al poeziei. Nu spun același lucru la începutul și la sfârșitul strofei.
Mă mir că n-am observat din prima acea alăturare supărătoare: „savurăm timpul acesta”. Sigur îmi sărea în ochi la o altă lectură. Am păstrat atributiva, deoarece contragerea acesteia nu avea aceeași precizie. Nu mă tem de narativitate, cel puțin atunci când nu țin neapărat ca textul să fie, prin excelență, liric.
Probabil voi mai scrie o altă variantă, însă, pe site nu cred că voi mai modifica. Când am scris, am avut în vedere un ritm aparte. Din păcate (sau din fericire), nu pot scrie cum doresc alții. (!)
În ceea ce privește repetiția în prima strofă a cuvântului „mușcătura”, spun că aceasta este voluntară, fiindcă el este laitmotiv și cuvânt-cheie al poeziei. Nu spun același lucru la începutul și la sfârșitul strofei.
Mă mir că n-am observat din prima acea alăturare supărătoare: „savurăm timpul acesta”. Sigur îmi sărea în ochi la o altă lectură. Am păstrat atributiva, deoarece contragerea acesteia nu avea aceeași precizie. Nu mă tem de narativitate, cel puțin atunci când nu țin neapărat ca textul să fie, prin excelență, liric.
Probabil voi mai scrie o altă variantă, însă, pe site nu cred că voi mai modifica. Când am scris, am avut în vedere un ritm aparte. Din păcate (sau din fericire), nu pot scrie cum doresc alții. (!)
Pe textul:
„mușcătura din priviri" de George Pașa
Recomandat0 suflu
ContextDacă n-ar fi fost icoana, care te apără de primejdiile rătăcirii și ale ispitei diavolești, poate că titlul ar putea fi considerat nepotrivit. Însă, ați ales această cale, mult mai simplă și pe înțelesul oricărui enoriaș, de a revela această complexă doctrină a soteriologiei.
Pe textul:
„Soteriologie " de Nincu Mircea
0 suflu
ContextConstat, cu surprindere, că aveți destul umor, părinte. Textul exploatează cu multă abilitate câteva dintre expresiile și locuțiunile având drept cuvânt de bază pe Cel Rău. Cum și eu am făcut armata, știu cum este. Dintre pasajele care mi-au plăcut mai mult ar fi acela cu acea coadă formată de cei trimiși la dracu, mai ales că, ordinul venind de la un superior ierarhic, nu aveai cum să nu-l iei în seamă, că ordinul se execută, nu se discută. (!)
În ansamblu, este un text reușit, putându-se încadra foarte bine și la proza scurtă.
Mai sunt câteva erori de redactare, anume: „Comandantul meu îmi dădu-se” (corect, „dăduse”); „că cu cât voi ajunge mai repede la Dracu” (aici, ar trebui izolată prin virgule condiționala, adică o virgulă după „că” și alta după „Dracu”). Cuvântul „comanditatul” din final are alt sens decât ceea ce ați vrut să spuneți (cel aflat sub comanda altcuiva), Puteți spune simplu: „subordonatului”.
Apreciez textul.
În ansamblu, este un text reușit, putându-se încadra foarte bine și la proza scurtă.
Mai sunt câteva erori de redactare, anume: „Comandantul meu îmi dădu-se” (corect, „dăduse”); „că cu cât voi ajunge mai repede la Dracu” (aici, ar trebui izolată prin virgule condiționala, adică o virgulă după „că” și alta după „Dracu”). Cuvântul „comanditatul” din final are alt sens decât ceea ce ați vrut să spuneți (cel aflat sub comanda altcuiva), Puteți spune simplu: „subordonatului”.
Apreciez textul.
Pe textul:
„Soteriologie " de Nincu Mircea
0 suflu
ContextCu excepția imaginii „nopțile își vomită întunericul”, care nu este prea originală (totuși, nu clișeistică), textul mi-a acaparat atenția prin autenticitatea trăirilor, prin acel zbucium surd care se stinge în împăcare sufletească, printr-o narațiune care aș putea zice că are melodicitate, atât prin așezarea în pagină, cât și prin intensitatea potrivită dată fluxului ideatic.
Apreciez.
Apreciez.
Pe textul:
„te-am așteptat" de enea gela
0 suflu
ContextEste redundant să spun că este un poem sensibil, fiindcă așa scrii tu, fie mai bine, fie mai puțin bine. Aici nu este un imaginar poetic ieșit din comun, poate doar aceasta în care se reflectă cel mai bine originalitatea viziunii tale poetice: „mâini trecute prin viață,/cândva netede sfărmând frumos cojile de lună/și urme din flori.” Nu știu dacă ai vrut să folosești forma aceasta ușor arhaică a verbului „a sfărâma” sau e doar o greșeală de tastare.
Chiar dacă se spune altceva în ultima strofă, aș vrea să o interpretez ca pe o expresie a unui poem dumnezeiesc.
Dacă spuneam că la nivel expresiv nu prea este nimic neobișnuit, totuși, stările poetice cred că și-au găsit forma adecvată.Oricum, îmi păstrez speranța că vei reuși, cândva, să scrii și altfel.
Chiar dacă se spune altceva în ultima strofă, aș vrea să o interpretez ca pe o expresie a unui poem dumnezeiesc.
Dacă spuneam că la nivel expresiv nu prea este nimic neobișnuit, totuși, stările poetice cred că și-au găsit forma adecvată.Oricum, îmi păstrez speranța că vei reuși, cândva, să scrii și altfel.
Pe textul:
„Pentru că sunt femeie" de Zavalic Antonia-Luiza
Recomandat0 suflu
ContextDa, e plin de nonsensuri. Cred că, de aș juxtapune câteva versuri de aici, ar ieși ceva cât de cât citibil. Spre exemplu: o clipă/acest bătrân din mine/găsise pofta de viață//mor în această poezie.
Pe textul:
„Tu ai privirea caldă" de Florentin Cristian
De îmbunătățit0 suflu
ContextLipsește articolul hotărât la cuvântul "șpaclul".
Pe textul:
„După mine" de Flaviu George Predescu
Recomandat0 suflu
Context"certitudinii"
Așa e când scrii de pe tabletă și nu salvezi cuvântul!
Așa e când scrii de pe tabletă și nu salvezi cuvântul!
Pe textul:
„După mine" de Flaviu George Predescu
Recomandat0 suflu
ContextCeea ce mi-a plăcut mai mult în acest text este acea opoziție la nivel semantic/paradigmatic între utilitarismul viziunii din a doua strofă și interiorizarea lucrurilor, care, astfel, capătă ființă și își lasă urmele tot mai adânc, mai ales în perspectiva neantizării ființei și a certitudini că ai fost/ești părăsit. Simbolul ușii din ultima strofă adaugă o notă în surdină finalului, după acel crescendo de care vorbea și Bogdan.
Pe textul:
„După mine" de Flaviu George Predescu
Recomandat0 suflu
ContextDomnule Grigore, a fost percepția mea despre text, care nu vrea să ofenseze pe nimeni și nimic, mai ales rădăcinile țărănești, pe care le am și eu (chiar m-am născut și trăiesc încă la țară).
Bogdane, nici nu mi-a trecut prin minte să te contrazic, doar am nuanțat ceea ce nu ai spus. Faptul că am vorbit de recomandări surprinzătoare arată că admir flerul tău, pe care eu nu-l am ( sau nu în aceeași măsură).
Cu respect!
Bogdane, nici nu mi-a trecut prin minte să te contrazic, doar am nuanțat ceea ce nu ai spus. Faptul că am vorbit de recomandări surprinzătoare arată că admir flerul tău, pe care eu nu-l am ( sau nu în aceeași măsură).
Cu respect!
Pe textul:
„Să-mi semăn lacrima" de ILIE GRIGORE
Recomandat0 suflu
ContextCitește offtopicul precedent de aici!
Pe textul:
„tratat succint despre progeniturile rebegite ale păsării cu clonț de rubin" de Bogdan Geana
0 suflu
Context