GPGeorge Pașa
Verificat@george-pasa
Puchenii Mari
„„Libertatea omului e partea divină din el.” (Petre Țuțea)”
Cititor pasionat. Pe acest site, din aprilie 2006. A scris câteva cărți și speră că va ajunge cândva "la măsura de aur a lirei".
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
de pe site-ul vechi.
Pe textul:
„Despre bine şi rǎu ȋn basm şi ȋn romanul polițist " de Dolcu Emilia
Recomandat0 suflu
ContextO singură observație aș avea: la începutul paragrafului al doilea, aș scrie „ca aceea” (în loc de „ca cea”), spre a evita lipsa de eufonie. În rest, mi se pare un articol util și bine închegat. Poate în secțiunea 1 ar mai fi necesare unele completări. Îns, presupun că aveți în vedere dezvoltarea textului într-un eseu mai amplu. În special în secțiunile 2 și 3, veniți cu abordări noi asupra problermaticii relației dintre bine și rău, precum și o viziune relativ nouă asupra modului cum funcționează interdicția în basm. Nu știu cât de mult s-au mai realizat studii comparatiste între basm și romanul polițist. Oricum, articolul este bine realizat. Știu că studiile dumneavoastră de lingvistică sunt mai valoroase, dar aici am îndrăznit să spun ceva, cât de puțin, ca semn de apreciere.
Pe textul:
„Despre bine şi rǎu ȋn basm şi ȋn romanul polițist " de Dolcu Emilia
Recomandat0 suflu
ContextVă mulțumesc amândurora pentru impresii.
Erico, este, într-adevăr, o meditație. Totuși, e ceva care iese din maniera mea de a-mi structura textele în mod credibil. Poate o ușoară fragmentare. Da, dovadă că am inclus secvențele într-un triptic. Poate și o mai slabă poeticitate. Sper să fiu mai inspirat. Oricum, textul acesta rămâne așa.
Claudiule, ai prins bine ideea că ar fi un text-îndemn, lucru vizibil în ultimele versuri din secvențele 2 și 3. Totuși, tocmai asta mă nemulțumește, fiindcă discursul capătă, astfel, valențe motivaționale.
Să ne citim cu bine!
Erico, este, într-adevăr, o meditație. Totuși, e ceva care iese din maniera mea de a-mi structura textele în mod credibil. Poate o ușoară fragmentare. Da, dovadă că am inclus secvențele într-un triptic. Poate și o mai slabă poeticitate. Sper să fiu mai inspirat. Oricum, textul acesta rămâne așa.
Claudiule, ai prins bine ideea că ar fi un text-îndemn, lucru vizibil în ultimele versuri din secvențele 2 și 3. Totuși, tocmai asta mă nemulțumește, fiindcă discursul capătă, astfel, valențe motivaționale.
Să ne citim cu bine!
Pe textul:
„triptic de idei" de George Pașa
Recomandat0 suflu
ContextEste un text care m-a emoționat, nu doar că este scris pentru mamă (Mama). Sigur, din punct de vedere estetic, poate aș avea unele rezerve. Însă, prefer să nu spun altceva și să îl accept așa cum este.
Pe textul:
„Ziua când nu s-a mai întors" de Ottilia Ardeleanu
Recomandat0 suflu
ContextNu am sugerat să modifici. Viziunea și compoziția textului sunt originale, asta nu pot tăgadui. Impresia de stranietate pe care mi-au lăsat-o unele imagini nu este neapărat un neajuns. Poate că asemenea texte sunt împovărătoare pentru mine și nu am reușit să fiu empatic.
Pe lângă acele impresii, observ că prologul și epilogul se bazează pe luciditate, iar contrastul cu miezul textului nu este nicidecum rău.
Tu scrie cum simți, nu lua seama la ceea ce spun.
Pe lângă acele impresii, observ că prologul și epilogul se bazează pe luciditate, iar contrastul cu miezul textului nu este nicidecum rău.
Tu scrie cum simți, nu lua seama la ceea ce spun.
Pe textul:
„Atlasul tulburărilor psihice IV. schizofrenia - coridorul cu voci" de Erika Eugenia Keller
0 suflu
ContextNu sunt un admirator al acestui gen de literatură pe care, impropriu, l-aș numi psiho, dar trebuie să recunosc prezența limbajului poetic metaforic, ceea ce nu este de neglijat. Îmi place proza pshihologică, însă, poezia de acest gen nu. Prea multă analiză (fie ea, cum spuneam, impregnată de metafore) îmi pare că dăunează poeticului. Sigur, e doar impresia mea, care pote fi greșită. Înțeleg, la fel de bine, că profesia cuiva poate influența și modul cum scrie.
Ceea ce mi se pare mai reușit aici (și în precedentele texte ale „atlasului”) este modul în care vocea eului poetic se transpune în aceea a suferindului, ceea ce nu este nicidecum ușor pentru cineva care nu are o asemenea suferință. Și, chiar dacă este influențat de ceea ce a citit. Sigur, există în tipurile de personalitate nevrotic, depresiv, schizoid, dar care se manifestă în limitele normalității. Însă, nu sunt un specialist în domeniu, de aceea mă opresc aici.
La nivel strict estetic, unele imagini artistice mi se par cam forțate (sau poate că ai vrut să redai lumea halucinatorie și vocile auzite de suferind). Spre exemplu aici: „din fiecare încăpere țâșnesc voci:/unele sunt fluturi fosforescenți lipiți de tâmple,/altele sunt sirene ce-și ascut dinții în ureche,/altele râd ca o pădure de oglinzi sparte.”
Ceea ce mi se pare mai reușit aici (și în precedentele texte ale „atlasului”) este modul în care vocea eului poetic se transpune în aceea a suferindului, ceea ce nu este nicidecum ușor pentru cineva care nu are o asemenea suferință. Și, chiar dacă este influențat de ceea ce a citit. Sigur, există în tipurile de personalitate nevrotic, depresiv, schizoid, dar care se manifestă în limitele normalității. Însă, nu sunt un specialist în domeniu, de aceea mă opresc aici.
La nivel strict estetic, unele imagini artistice mi se par cam forțate (sau poate că ai vrut să redai lumea halucinatorie și vocile auzite de suferind). Spre exemplu aici: „din fiecare încăpere țâșnesc voci:/unele sunt fluturi fosforescenți lipiți de tâmple,/altele sunt sirene ce-și ascut dinții în ureche,/altele râd ca o pădure de oglinzi sparte.”
Pe textul:
„Atlasul tulburărilor psihice IV. schizofrenia - coridorul cu voci" de Erika Eugenia Keller
0 suflu
ContextEriko, Ottilio, Victore,
Vă mulțumesc pentru semnele de lectură!
Vă mulțumesc pentru semnele de lectură!
Pe textul:
„Armonie și contrast de culoare în volumul de versuri „tușe de cuvinte” de Ottilia Ardeleanu" de George Pașa
Recomandat0 suflu
ContextAcolo, în final, cred că e vorba de poarta nouă. Că și speranța (nu-i așa?!) este veșnic tânără.
Glumesc, desigur.
Glumesc, desigur.
Pe textul:
„ideile lui noiembrie " de Ottilia Ardeleanu
Recomandat0 suflu
ContextVersurile acestea: „Nimeni nu are timp de răspunsuri,/ nimeni nu pune întrebări” seamănă cu acelea din „Am zărit lumină...” de M. Sorescu, adică „Nu am timp de răspunsuri,/ Abia dacă am timp să pun întrebări”. Sigur, nu se spune același lucru. Poate că nici nu este intertext, doar o simplă coincidență.
Mi se pare un text modest, dar poate că este doar impresia mea.
Mi se pare un text modest, dar poate că este doar impresia mea.
Pe textul:
„Tăcere spartă" de Alina Ilovan
0 suflu
ContextSergiule, mă bucură aprecierea textului. Știu că e un text bun și e bine că ai văzut acest lucru. Finalul este deschis: l-am văzut cumva altfel, dar și interpretarea ta este în ton cu viziunea mea. E puțin exagerată formularea ta „Finalul este genial”.
Răzvane, ți-amintești că eram critic și cu privire la comentariile tale, care au același și același algoritm. Dar când vorbești de „sufletul etern, care nu are nici început şi nici sfârşit” nu pot să spun decât „Asta era!”.
Vă mulțumesc frumos pentru opiniile voastre!
Răzvane, ți-amintești că eram critic și cu privire la comentariile tale, care au același și același algoritm. Dar când vorbești de „sufletul etern, care nu are nici început şi nici sfârşit” nu pot să spun decât „Asta era!”.
Vă mulțumesc frumos pentru opiniile voastre!
Pe textul:
„după un așa bruion/ un poem intrat în ton" de George Pașa
0 suflu
ContextAți înlocuit. Și bine ați făcut. Acum, metafora "peregrin într-un stol de secunde" chiar este una deosebită și adecvată, în opinia mea, contextului.
Nu sunt într-o bună pasă comentatoricească, de aceea mă rezum la a spune că mi-a plăcut textul.
Nu sunt într-o bună pasă comentatoricească, de aceea mă rezum la a spune că mi-a plăcut textul.
Pe textul:
„Spic" de Nincu Mircea
0 suflu
Context"bătrând" este o variantă mai poetică pentru "bătrân". Glumesc, desigur.
Pe textul:
„Spic" de Nincu Mircea
0 suflu
ContextSe pare că nu poți scrie altfel decât cu aceste colecții de pleonasme și tautologii, asociate cu aceleași și aceleași formulări pseudofilosofice. Acum, desigur, vei zice că nu am înțeles eu ce spui, de parcă ar fi ceva de înțeles aici. Complexitatea e una; complicarea, altceva.
Îmi rău că nu ai ținut cont de ceea ce ți-au zis mai mulți, nu doar eu. Perseverezi să scrii așa, cu aceste formulări bombastice.
Îmi rău că nu ai ținut cont de ceea ce ți-au zis mai mulți, nu doar eu. Perseverezi să scrii așa, cu aceste formulări bombastice.
Pe textul:
„Sinergia 1" de razvan rachieriu
De îmbunătățit0 suflu
ContextNu pot să trec peste acest text sensibil, cu o manieră proprie de a vedea lumea de la interior către exterior. Însă, parcă nu este la fel de bine structurat ca în multe dintre poemele tale reușite.
Aș reformula aici, fiindcă lipsește eufonia: „sǎ se răspândească ca un cancer galactic”, mai ales că este o comparație deosebit de sugestivă. În versul „Nimic nu e mai metafizic decât moartea”, comparativul acela mi se pare oarecum forțat.
Pe lângă toate aceste incoveniente, există un vers surprinzător ca „Invadez lumea cu acest suflet de granițǎ.” Un vers cu adevărat memorabil.
Aș reformula aici, fiindcă lipsește eufonia: „sǎ se răspândească ca un cancer galactic”, mai ales că este o comparație deosebit de sugestivă. În versul „Nimic nu e mai metafizic decât moartea”, comparativul acela mi se pare oarecum forțat.
Pe lângă toate aceste incoveniente, există un vers surprinzător ca „Invadez lumea cu acest suflet de granițǎ.” Un vers cu adevărat memorabil.
Pe textul:
„Nu este suficient să supraviețuiești pentru a fi viu " de Antonia-Luiza Zavalic
Recomandat0 suflu
ContextȘi eu am mâncat o literă: „spui”. (!)
Pe textul:
„când te privești în luciu de octombrie" de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
ContextAi vrut să sui, desigur, „punctele”.
Pe textul:
„când te privești în luciu de octombrie" de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
ContextDa, după ce am scris, eliminasem construcția aceea incidentă din paranteză, dar a intervenit nevoia de precizie. Incidentă fiind, sigur că acea construcție putea fi eliminată, și am procedat întocmai.
Mă bucură flerul tău. Da, simt și eu, aproape mereu, când îmi iese un text bun.
Mă bucură flerul tău. Da, simt și eu, aproape mereu, când îmi iese un text bun.
Pe textul:
„un fel de schiță pentru" de George Pașa
0 suflu
ContextClaudiule, sigur că nu se ia în serios, doar știm că perfecțiunea în artă nu există, omul (copia) nu își egalează niciodată modelul.
Mă bucură comentariul tău.
Mă bucură comentariul tău.
Pe textul:
„Arta în cinci pași, deși, dacă se învinge descurajarea, probabil că mai sunt și alții" de George Pașa
Recomandat0 suflu
ContextAm făcut niște modificări în comentariu, dar am uitat să elimin cuvintele de prisos. Reformulez un enunț: ”La început, știindu-mă că și eu scriu texte mai scurte (altfel spus, cu musca pe căciulă!), am început să mă întreb dacă nu cumva chiar pot fi percepute ca lipsite de sens acele scrieri (pașadine).”
Pe textul:
„atlase" de Doru Mihail
Recomandat0 suflu
Context