Mă uit la foaie. Prima chestie care-mi vine-n minte – cine pula mea e ăsta și ce vrea de la viața mea? Serios, la câte ore am chiulit… Hai să vedem. Prima problemă. Absorbție, emisie stimulată…
Sâmbătă seara, serată literară. Serios acum, ce pula mea caut eu aici? Gagică-mea, evident, că singur n-aveam de ce să mă torturez în halul ăsta. Ce nu faci când vine vorba de futut? Mă uit la ce-i
Intru în vestiar. Mă izbeşte mirosul de clor ca o palmă rece dar enervant de familiară. Îmi dau seama că nu mai suport nimic! Hainele îmi stau lipite de piele ca o cămașă de forță. Le simt
Ia să văd ce mi-a dat idiotul azi... Pinion conic! Ha, ce să zic, nici nu mă mir. Bine, bă, dacă asta vrei, asta primești. Dă-l dracu, îl fac rapid. Fixez piesa, strâng bine de tot. Clanc! E prinsă.
În sfârșit! Vengerov la Ateneu... Cine ar fi crezut că o să am parte de aşa ceva la București? Dumnezeu parcă mi-a ascultat dorințele. Da, sunt aici! Concertul de vioară al lui Sibelius – exact cum
Mă duc spre Cişmigiu, şi-n urechi îmi urlă "Paranoid" de la Sabbath. Bateristul e belea, iar Ozzy... tata-lor! Trag cu silă dintr-un Lukey, dar parcă mi-e dor de-un Carpaţi fără filtru, din ăla
Leagănul scârţâie monoton, parcă şi el s-a plictisit de atâta mişcare. Sara se dă mai tare, împingându-şi picioarele în aer, ca şi cum ar vrea să arunce totul departe. Andrei se leagănă încet, abia
Stau în pat, sub pătura grea, care miroase a fum și a mucegai. E aspră și mă zgârie, dar apăsarea ei îmi aduce aminte de îmbrățișarea dulce a mamei. Azi nu mai e nimeni să mă strângă de-adevăratelea.
Mă aduce iarăși la bar, locul unde mă expune ca pe un trofeu prăfuit. Mâinile ei reci mă împing în scaunul cu rotile, ca pe un bibelou spart, dar pe care toți se prefac că-l văd întreg. Îmi ajustează
Profesoara de muzică
Realizez că, deși nu am înțeles pe deplin muzica, aceasta m-a însoțit mereu, ghidându-mi pașii – fie prin vibrația unei corzi de vioară, fie prin ritmul unei simfonii ascultate
Atenție, se închid ușile, urmează stația
(este numită o stație)
cu peronul pe partea
(este numită o parte)
apoi ușile glisează
și se închid
pecetluind.
După un timp urmează o stație
cu
Atenție, se închid ușile, urmează stația
(este numită o stație)
cu peronul pe partea
(este numită o parte)
apoi ușile glisează
și se închid
pecetluind.
După un timp urmează o stație
cu
Ultima dată l-am văzut pe Horia acum o lună. tocmai murise taică-su și mi-a mărturisit că avusese și el o parte de vină, dar din aerul cu care o spunea n-am desprins nicio urmă de remușcare. - Am
De câte ori, pe înserat…
sau poate dimineaţa după porţia de iaurt
(amestecat cu tărâţe) de câte ori – spuneam
spuneai şi tu
spuneau şi pereţii, vecinii urlau că ce spunem
nu îi interesează, prin
Iubita mea, dintr-un sfârşit de film
dintr-un chiştoc strivit în scrumieră
dintr-un ibric spoit cu zaţ
dintr-un gândac strivit
pe noptieră,
din ceasul care bate-n cuie timpul
din ochii orbi ai