DMDoru Mihail
Verificat@doru-mihail
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
Luiza, ți-aș fi scris mai acu’ două texte, dar am fost ocupat cu joaca prin setări (dacă o să am timp, îți arăt poate-ți iese și ție). Cert e că nici acum nu știu dacă se publică acest comentariu, contul fiind blocat. Eu încerc.
Carevasăzică — și fără să ne pripim— textul tău e plin de vino-ncoa’, dar are și vreo două-trei microhachițe pe care, dacă ți le spun, zici că doar pe alea le văd. Adică — succint — mi-a plăcut.
Carevasăzică — și fără să ne pripim— textul tău e plin de vino-ncoa’, dar are și vreo două-trei microhachițe pe care, dacă ți le spun, zici că doar pe alea le văd. Adică — succint — mi-a plăcut.
Pe textul:
„Este uimitor câtă neîncredere poate să încapă între două scaune de autobuz" de Luiza Simion
Recomandat0 suflu1
ContextTeodora, apreciez în primul rând caracterul de fabulă al textului și felul în care Mia este treptat desprinsă din anonimatul turmei: are nume, are o înfățișare atent descrisă — „lâna albă, în șuviță” —, poartă accesoriu la gât vare scoate sunete când se mișcă, are surate, sentimente, inițiativă civică și, aflăm spre final, chiar o străbunică ale cărei obiceiuri pare să le fi moștenit. Odată acceptată această umanizare, mărturisesc că am recitit cu ceva mai multă atenție grija ciobanului ca Mia și suratele ei să fie „grase și frumușele”, speranța lui de a lua „bani buni” pe ele, călătoriile peste hotare și regretul Miei că nu-i mai poate vedea pe arabi. Morala? Pe ciobanul Miei îl cheamă Figaro
Pe textul:
„Oaia Mia" de Teodora Bucur
De îmbunătățit0 suflu1
ContextDragă Radu, ambiguitatea e unul dintre punctele forte ale acestui poem, la care singura mea observație ar fi de natură strict tehnică: cred că mai depinde foarte mult și de material. Oricum, e bine să citești foarte atent instrucțiunile și mai ales - ai grijă la presiune!
Pe textul:
„Bietele, femeile" de Radu Ioan Tudosan
0 suflu1
ContextGeorge, poate „când simt cum cade cerul pe mine” respiră ceva mai bine? Alăturarea „îmi” – „mine” îngreunează puțin versul, cel puțin pentru urechea mea. În rest, îmi place mai ales dublul sens pe care îl capătă spre final jocul dintre respirație / inspirație.
Pe textul:
„respirăm sub același cer" de George Pașa
Recomandat0 suflu1
ContextScurt și foarte eficient! Recunosc, era să-l ratez. Bine că n-am făcut-o :)
Pe textul:
„flash" de EDUARD Lupașcu
0 suflu1
ContextNu știu prin ce fraudă sentimentală se poate pleca de la o ceafă de porc semi-crudă, trece printr-un pat-coșciug prea înalt pentru niște piciorușe mici și ajunge, chiar cu riscul unei cusături prea noduroase, într-o livadă unde cineva te așteaptă de la Facerea lumii. Și mai e mica escrocherie cu cele cinci minute (pe care o trec doar la observații). În rest, infinitul mi s-a părut, surprinzător, foarte bine dozat.
Pe textul:
„Să ne iubim infinit" de Zvera End
+1 suflu1
ContextAre ceva poemul ăsta — poate jazzul cu stelele, licuricii, grația adusă lângă elefant, nu știu. Cert e că toate se recompun într-un fel foarte reconfortant și, în ciuda morții de la final, mie mi-a dat o stare de bine.
Pe textul:
„într-un fel ştiu stele dispuse sã cânte jazz" de Tudor Gheorghe Calotescu
+1 suflu1
ContextKatia, frumos paradox: tăcerea ocupă aproape tot poemul, dar tocmai zgomotul e cel care o face perceptibilă. Finalul nu schimbă sensul imaginilor de până atunci, ci ne spune de ce au fost privite atât de atent.
Pe textul:
„Alt Babel" de Katia Fodor
0 suflu1
ContextMulțumesc Luiza pentru complimente — ești mai mult decât generoasă! Evident că mă bucură vizitele și semnele de lectură, dar și mai tare mă bucur când postezi tu câte una ca aia de ieri laquelle a déjà suscité des discussions ;)
Pe textul:
„Garnituri" de Doru Mihail
Recomandat+1 suflu
ContextLuiza, într-un paradis atât de quasi-pseudo, iată că tu ai reușit nu doar să aprinzi un bec de „tainică veioză”, cum frumos scria Floare Petrov într-o poezie al cărei titlu îmi scapă, ci să aduci și un aer mezzo simpatic, mai ales prin rimele strecurate ici-colo, pe furiș. Ceea ce, între atâtea corsete, tipare și eroi care au umezit paturile lumii, e aproape indecent de plăcut.
Pe textul:
„Au bonheur des dames" de Luiza Simion
Recomandat0 suflu1
ContextUn poem de o senzualitate admirabil temperată, prin care cu drag m-am bucurat să zburd alături de spiritul ludic al autoarei, amușinând aromele și bucurându-mi privirea cu mici și tandre obscenități vegetale: un deal „din vârf până la poale”, crud și moale, cu „față”, mângâiat „pe fiecare” floare până la fior. Parcă văd petale care cad și-un mugur ce apare; și cum să nu te umpli de încântare când până și frăguțele „se înroșesc de plăcere”! Evident, totul sub un soare tot mai „arzător”, după care era aproape inevitabil ca mirosul să devină, în cele din urmă, „amețitor”.
Pe textul:
„Dealul cu frăguțe " de Teodora Bucur
De îmbunătățit0 suflu
ContextLuiza, mi-a plăcut cum ți-ai mascat pe sub pietre și hârtii de ghișeu acea teamă veche de a fi citită într-o cheie parcă prea funcționărească. În altă ordine de idei — am citit prima dată dolar; dar asta n-are nicio legătura cu nimic
Pe textul:
„Duplicat" de Luiza Simion
Recomandat+1 suflu1
ContextMi-a plăcut poemul, deși aș fi preferat o mână ceva mai fermă și căpăstrul strâns pe ici, pe colo. Sunt multe imagini frumoase; nu lipsește decât puțină zgârcenie
Pe textul:
„Să fi văzut..." de EDUARD Lupașcu
+1 suflu1
ContextMărturisesc, domnule Geană, că m-a dezamăgit puțin zgârcenia cu care vă drămuiți detaliile biografice. Mi-aș fi dorit un poem ceva mai amplu, mai puțin ermetic, o fisură cât de mică prin care să întrezărim și noi omul din spatele versurilor. Dar nu: discreție, mister, obloane trase și o personalitate zăvorâtă cu o grijă aproape suspectă.
Pe textul:
„prag de septembrie în patru respirații" de Bogdan Geana
Recomandat0 suflu1
ContextMultumesc Eduard! Ma bucur ca ai trecut si ti-ai gasit timp sa lasi un semn :)
Pe textul:
„Bulion" de Doru Mihail
0 suflu
ContextFrumos și, într-un fel pe care nu știu să-l explic, liniștitor (e totuși vorba de un avion care cade!). Ce voiam să zic: dintre toate imaginile de aici recunosc că am rămas cu cele două băbuțe știrbe, cu gogoșile și bastonul. Nu știu de ce, dar ele mi-au spus despre „să rămânem împreună” mai mult decât pietrele, trandafirii, oasele și sfinții la un loc.
Pe textul:
„Să rămânem împreună" de Zvera End
+1 suflu1
Context„Nu prognoză – progfeție” mi se pare chiar cheia potrivită de lectură: textul are ceva din eseu, ceva din povestire, destul din revelație și pe alocuri aerul acela liniștitor al lucrurilor care nu mai au nevoie să fie demonstrate și care odată spuse își văd senine de un drum numai al lor, în timp ce eu, modest și nepriceput cititor, le contemplu și cel mult mă pricep să le fac de departe cu mâna
Pe textul:
„YHWH" de Dumitru Sava
0 suflu
Contextși îți mulțumesc sau și mulțumiri - te rog să ne hotărâm. De la mine treacă ambele
Pe textul:
„Geanta maică-tii" de Doru Mihail
Recomandat0 suflu
ContextEduard, plecăciune pentru cuvintele frumoase și îți mulțumiri pentru generozitatea cu care spui tu acolo multe exagerări drăgălașe!
Pe textul:
„Geanta maică-tii" de Doru Mihail
Recomandat0 suflu1
ContextÎți mulțumesc pentru aprecieri - onoare și respect! Și mă flatează și că-ți aduci aminte de lichide și echipa cu tricou vișiniu... care zi și tu, în așa context de gară cum să-i fi atras atenția pentru o singură replică fie ea și echivalentul unei carabe
Pe textul:
„Geanta maică-tii" de Doru Mihail
Recomandat0 suflu
Context