dorin cozan

convergent mama mi-a aratat spatele
lumii
iubite sunt, dar nici una ca ea
numai alcoolicii intreaba: nu-i asa ca maine
exista speranta (si pentru tine)?

o, in genunchi cad
(ma ustura al naibii lumina)
zic: du-te iubire, ca oarba mai esti
si bezmetica ca
rochia jalnica a unei femei
pufoase, suferinta de strabism
ancestral

la marginea strazii leșină o rază
poate fi un struț sau o cămilă
plonjez in firul de iarba sa fiu
sigur ca cineva vopseste
cuvintele in jurul tau
Mihaela, tu, Mihaela, tu,
ureche albastra

zbaterea trupului meu sfasiat
s-a scurs in ea, unii ziceau ca e mama
padurii
anume facuta sa-mi incurce mie drumul
inauntru

ps: din pacate (?) numai prima strofa a poeziei tale e reusita. restul ar trebui revazut (astept...!?)

noi doi si ....un vals
sa ne stinga caderea
cine ramane la urma sa aprinda lampa
sperantei

eu, mereu alaturi, am sa țin
vântul

Cand se plictiseste prostia se amuză prostii?

sa fim noi doi si ...un cal
sa calarim viata asta naravasa pana ne doare in
fund de ea
sa nu doara amarul sau verdele sau râsul
(sa zicem ca-i mâna destinului)
sa ne soptim: tu nu vei
muri decat
singur

mi-e rău de-atata bine
si-s fierbinte ca un
șină plină de voci albastre ca panglicile fetei
care cred ca exista, copilareste, in amiaza
care aduna oamenii sub
cuvant

azi esti singur ca in fiecare zi a vietii tale (mai ales azi). nu ai prieteni ei te au pe tine. soarta (cruda) nu te loveste, e indiferenta, sa zicem ca nu exista asa ceva. sa nu percepem nimic, totusi, sa asteptam sfarsitul intr-o gara sau altundeva ... cat despre poezie, mi-a placut (putin)!?

Eu cand ma duc la doctor putin imi pasa de comunicarea (autentica). Ii zic: nea doctoru uite buba, taie-o! Ii dau ...ceva (sic!) si ...gata! Restul e ...poezie!

imi pare rau (?) ...sunt provincial convins ( nu stiu ...bucurestiul si imprejurimile lui!). Textul se vrea o critica la adresa filosofiei Nimicului de azi, cand se vorbeste (mai) bine dar nu se face nimic. (sper ca in Viking acolo lucrurile stau altfel)

din cate stim, logica deductiva ar fi mult mai potrivita in cazul previziunilor si actiunilor necesare trecerii iernii (din mintea unor elefantei roz)! In plus, o precizare: textul de fata este trecut la rubrica \"personale\" si nu solicita, sper, comentarii aprinse. E doar un text in memoria cainelui meu (drag mie).

desigur! mai ales astazi cand dpv al neopostmodernismului acest lucru nu numnai ca este permis ci chiar indicat. cat despre caderea barbatilor...sper sa se si ridice candva!

tin sa te corectez: crestinii erau \"sectantii\" de atunci nu numai pentru romani ci si pentru confratii lor evrei (sa ne amintim de persecutiile apostolilor si nu numai).
Cat despre ortografia numelui am dubii...logice: nodar s-a uitat intr-un dictionar romanesc (asa cum un \"sectant\" se uita in biblia lui!) asa ca argumentul nu e valabil.
In plus, sectantii nu sunt niste impostori asa cum afirmi -ei atentioneaza ca si tine asupra delasarii, uitarii importantei dimenisunii religioase din fiecare om - creatie a unei divinitati, neintelese sau nu- ceea ce mi se pare ca este un lucru benefic, pentru noi, traitori intr-o lume zbuciumata si fara repere. Cine-i nevinovat sa arunce primul cu piatra... Ai utilizat din nou o expresie eronata -\"religia corecta\" ceea ce nu pot trece cu vederea. Pentru fiecare om care are o credinta religioasa credinta sa i se pare corecta si e firesc sa sustina asta, pana la un punct, caci altfel ar crede ca se inseala... Cred ca orice religie e corecta daca ajuta fiinta umana, daca te mantui prin ea, daca incerci sa devii om (ce-o mai insemna si cuvantul asta?!)
Iar in privinta numelui lui Dumnezeu ii las replica lui Areopagitul care reafirma cunoscuta sintagma biblica: pe Dumnezeu nimeni nu l-a vazut! Asa ca apofatismul poate fi astazi o forma a tolerantei si a reevaluarii propriilor noastre credinte din care a mai ramas numai numele (v, Umberto Eco). La final, o intrebare: cine vorbeste despre respect cand Dumnezeu este iubire? Dumnezeu nu cere (numai)respect, e Unul gelos, razbunator, ascuns....

Nu stiu care a fost motivul (motivele) pentru care ai scris acest articol insa mi se pare o slaba mica introducere la problema \"sectelor\" care au invadat Romania si lumea intreaga. Sa ne amintim ca insusi crestinii erau initial niste sectanti pentru religia oficiala a Imperiului roman si, in plus, sa ne reamintim esenta crestinismului: trairea credintei. Miscarea protestanta include si sectele de care amintesti, ceea ce permite atribuirea semnificatiei de crestin tuturor acelora care traiesc si vorbesc in numele lui Chistos. Desi ortodoxia este un simbol national (v. Staniloae ) nu inseamna ca detinem adevarul. De multe ori \"sectele\" ne fac de rusine, traiesc altfel relatia cu Dumnezeu. Noua ne place, in stil fariseic, sa ne proclamam urmasii lui Christos si sa traim ca si cum n-am fi nici macar oameni civilizati si, normal, toleranti. Ne place de asemenea sa vorbim despre ortografia corecta a numelui Isus in loc sa-L traim si sa ne asemanam Lui. Cine are minte putina cei care pastreaza vie o idee (fie ea si religioasa, intr-o forma aparent bizara) sau noi care nu vedem barna din ochiul nostru? Iar intre adevar si credinta nu trebuie sa pui semnul identitatii. Nu exista adevarata si falsa credinta. Credinta e sau nu e...Nu-i asa ca daca te-ai fi nascut in Orient ai fi proclamat acum adevarul lui Budha? Suntem crestini numai cu numele (Montaigne) si nu putem decat sa ne ucidem dumnezeii...
astept raspuns

Din cate stiu eu (din pacate, putine lucruri despre poezia haiku) regulile de constructie nu permit utilizarea de figuri de stil. Daca m-a insel as dori sa-mi recomandati cateva lucrari cu privire la acesta problema

cu respect, acelasi...

Infatuarea mea nedisimulata care va repugna in totalitate probabil ca, nefiind socratica, va ...nelinisteste. Nu-mi permit sa corectez termeni (filosofici sau nu) acolo unde nu-si au rostul, sperand ca respectivele erori tin de scrierea la tastatura si nu de cunostintele detinute. De asemenea, nu e necesara etalarea pseudocunostintelor sau explicarea unor termeni filosofici elementari (cunoscuti de majoritatea elevilor de clasa a XII-a, cel putin).
Ceea ce am urmarit in umila mea incercare \"filosofica\" e departe de comentariile dvs. Ca si in cazul lui Socrate cred insa ca neintelegerile sunt dezirabile. In masura in care ar trebui sa intelegem ceva (?)...asa cum grait-a Nietzsche.

ps: mi se pare riscanta afirmatia dvs ca \"lumea iubeste arta\"; as prefera s-o ...reevalueze

RASPUNSURI:

va rog foarte mult...(?) sa fiti mai atenti la mesajul textului, sa comentati (analizati filosofic si/sau poetic) aceste propozitii si sa nu-mi mai demonstrati (pseudo)cunostintele de filosofie pe care le cunosc destul de bine, in calitate de profesor (si) de filosofie (sic!)

va multumesc anticipat!

mi-a atras atentia ultimul vers; restul cred ca trebuie revazut. ritmul si relatia cu sinele pot fi pastrate; de asemea, titlul. dar, cine sunt eu sa (nu) te critic?

adorm diminetile
sa-ti ascunda povestea pielii
care, la intamplare, rasare
din inima lui
dumnezeu