Rondelul mesei revopsite
A fost odată o masă, Bunicii, zăpadă și eu Mă luptam cântând cu un zmeu Și râdeam la stele pe casă. Odată, sub ea, aleasă Am fost pe trei nuci și un leu. A fost odată o masă, Bunicii,
DCdorin cozanMona cu o mie de brațe
Dar știți... Mona avea o mie de brațe. Îți tăia aerul când te mângâia — cu toți zeii îngrămădiți pe masă, într-o liniște ciudată, de muzeu cu vitralii sparte. Știai că se va sfârși din
DCdorin cozanLied pentru 4 cilindri
Bâzâitul de albină al motorașului aduce cumva cu inima omului. Astfel înaintam, fiecare cu sufletul lui muncit, după o zi de lucru sau după o viață, când mi s-a părut că,
DCdorin cozanDacă vreodată
Dacă vreodată vei ajunge la capătul drumului, vei da de o casă albă, cu ferestre curate în care se leagănă trandafirii și crinii. Mulți ani, am mers, prietene, am mers în lung și în lat cu inima
DCdorin cozanSusurul dulce al air-fryer-ului
La capătul drumului e o casă albă, cu flori care râd la fereastră. De jur împrejur, doar iarbă — iar din ea țâșnesc, spre înalt, sonde subțiri, ca niște întrebări negre. O fereastră este
DCdorin cozan(Momentul acela când…)
Frumusețea unei femei stă în ratările trecutului, ca o floare îmbobocită pe jumătate după îngheț, ca un click sub piciorul ei declanșând o mină sub gazonul gras — căci ce altceva este zâmbetul
DCdorin cozanPrin ochii ei, albastru senin este lumea
Din spatele tatălui – și-al bunicului, și-al lui Adam, străvechiul – am întrebat: are și îngerul mamă? Iubitele noastre – cârduri de căprioare, Iubiții – cerbi cu steaua-n frunte. Dar mama –
DCdorin cozanVorbește-mi/Urmează-mă
— Interesant — a spus — nimeni n-a rostit că nu ne potrivim. Și m-am gândit: cum poate fi tradusă asta în poezie? Adică purificată, transformată în limbajul de aur al păsării paradisului — căci
DCdorin cozanDacă pun mâna
O haită de lupi veghează în inima mea, să nu fie trădată. Fiți aspri în numele dragostei, căci ea nu este a mea, nici a celui flămând! Iubita mea are mijlocul ca un pârâu de munte, care
DCdorin cozanFericită este femeia
Fericită este femeia care este furtună, nimic altceva decât absurd și dezastru! Zgomotul și furia - cine ești tu, dacă nu o Scufița Roșie obraznică și o sfântă cumințică în pat? Iată, se
DCdorin cozanJocul se numește confuzie
Visam că din gura ta ieșeau cuvintele precum șerpii; erai speriată de moarte de iubirea mea, dar eu vedeam moartea noastră cum se apropie. La început, ieșeau porumbei din gura mea; Dar tu
DCdorin cozanAdică, nu fi prost!
Cum scoate marea orice leș la suprafață, tot astfel și sufletul se curăță singur. Când ne certăm rău din nimic - pentru dragoste ne certăm. Dar oare cine ne stă în spate, cine ne vorbește
DCdorin cozanFericit este bărbatul…
Fericit este bărbatul care se adună la umbra unui mesteacăn, căci acela este prietenul său cel mai bun! Nu sub luna ce scânteiază prin draperia de frunze albastre, ca o femeie într-un pat
DCdorin cozanȘșșșșșșșt!
Uneori, mă împiedic de tine prin casă și atunci, să mă iert, deschid ușița de aur a inimii, scot o floare și mi-o întind. Dacă vii pe la mine, prietene, ai grijă pe unde calci – e plin
DCdorin cozanDe la Adam citire…
Veșnic flămând, o caut prin casă cu lumânarea. Azi așa, mâine așa, până când fac urât. Ea face mai urât decât mine și, pentru că e rotundă și mică, (altfel spus, o sferă, semnul
DCdorin cozanSărutul acela
Se schimbau termopanele în secția noastră când îngerul orb cu branulă s-a prăbușit în pat. Dar n-a strigat; s-a învelit cu pătura albă și-a pus căștile și a pipăit telefonul. Legănați în
DCdorin cozanCântec șoptit
Când am ridicat cearșaful negru de pe grilaj, Soarele scurs în el peste zi mi-a amintit primul nostru sărut, drapat în aur și diamante. Și, totuși, a-ți aduce aminte aurul curgător din părul
DCdorin cozanCa lebăda neagră, iubirea
Ca lebăda neagră, iubirea, s-a întins peste noi mai demult; ca un firicel de argint viu s-a strecurat prin celulele noastre, amestecându-le. În timp ce noi vorbeam despre vreme și despre iubire
DCdorin cozanClavicula ta, parfumată...
Cum lujerul crinului se închide noaptea exersez în gând să te strâng, în timp ce vin la tine să dorm. În jur, oamenii curg frumoși, ca-ntr-o sală de nașteri; se strigă ceva, în șoaptă, mai
DCdorin cozanZâna mea și a noastră
Ea este frumoasă mai ales când șterge cu mine pe jos. Eu o provoc, știu bine: oriunde merg, dau peste mine, îndrăgostitul. Uite și aici, de față cu propriul dumneavoastră suflet, însetat de
DCdorin cozanMă tem foarte mult pentru mine zilele astea
Am intrat ieri, după-amiază, în spațiul în care tocmai a râs și, când am deschis ochii, într-un balon colorat de săpun, se făcea că ea, sprijinită în perne care sclipeau, butona
DCdorin cozanToți suntem orbi
Când tristețea copiilor te oprește să le mângâi fața ca odinioară și în tine însuți te strângi ca-ntr-o scoică (sau ca-ntr-o spirală galactică) sperând să adormi în brațele cuiva pentru
DCdorin cozanFragil
Când el a întâlnit-o pe ea, s-au despărțit apele de uscat și îngerii de obrazul lui Dumnezeu. Ca orhideea timidă ea de atunci înflorește în pustiul Pământului. El crește în ochii ei ca
DCdorin cozanUrme adânci
Azi a trecut fără tine, ca un melc care taie autostrada. Ai auzit, strigam din când în când din camera cealaltă, ultima bârfă a târgului? (Privește-mă, - strigam în același timp - cu ochii
DCdorin cozan