Susurul dulce al air-fryer-ului

La capătul drumului e o casă albă, cu flori care râd la fereastră.

De jur împrejur, doar iarbă — iar din ea țâșnesc, spre înalt, sonde subțiri, ca niște întrebări negre.

O fereastră este deschisă, iar pânza ei albă flutură ca un steag spre mare.

Soarele se ridică din patul larg al apelor, rostogolindu-se peste nouri.

Un ghem de câine sare printr-un cerc, care se apleacă peste o minge roșie cu buline.

Undele clipocesc, sfărâmate de stânci.

O salamandră se strecoară într-o crăpătură albastră.

Susurul dulce al air-fryer-ului se pierde printre cochilii, fire de nisip și urme de pași.

În constelația Gemeni, după miezul nopții, o stea explodase,

iar prin lumina ei, o mână tatuată cu Luna se întinde încet și închide fereastra.