Dana Banu

chiar vorbeam acum cu un prieten și îi spuneam că încep să pierd teren în ale poeziei...

lucrez la un nou roman iar timpul pentru poezele și pentru agonia îmi este din ce în ce mai măsurat și mai scurt din păcate, după cum cred că ai observat și tu, în ultima vreme încep să mă pierd inutil în lupte cu morile de vânt agonistice, demers gratuit și foarte obositor pentru nervii și sănătatea mea, dar...om sunt și eu deși mulți îmi tot spun că sunt un extraterestru


nu știu ce să zic despre acest text, aici sunt niște personaje ciudate și o poveste și mai ciudată, mi-am adus aminte de ele și de povestea aceea, am încercat să le pun în versuri, faptul că nimeni nu a rezonat până acum e un semn de întrebare pentru mine, s-ar putea să fie un rateu, încă nu știu exact

cred că ar trebui să iau o pauză, alții în locul meu și-ar lua textele și ar pleca de aici...eu rămân însă elian, cavalerul cel zân trist și palid al cauzelor pierdute...

bineînțeles că nu am să o fac, am îmbătrânit, dragă și tânără a mea cititoare Diana, încep să nu mai cred în primul instinct iar asta nu e bine deloc, absolut deloc

îți mulțumesc pentru semnul acesta

o seară bună

dana banu

PS: ai văzut bine, nu degeaba ești cititoare și comentatoarea mea favorită

să știi că, în general, fiecare cuvânt pe care îl scriu e simțit până în prăsele, de multe ori mă desfășor prea amplu, nu știu să tai, adică nu îmi pot controla în ultima vreme debitul verbal în poezii, asta și pentru că ele au accente narative puternice, mai am de lucru la capitolul esențializare dar las această etapă să se consume apoi voi mai vedea ce e de făcut


mă bucur că ți-a plăcut


salut

a presto

ai reușit doar din câteva linii să desenezi o lume, am intrat acum ca să îți spun că poezia aceasta e mai mult decât o poezie e, într-un anume fel, o privire în față a realității, a unei realități pe care și eu o văd exact în lumina pe care ai redat-o tu aici, o lume din care se scapă greu, cei mai mulți, din păcate, rămân doar simple victime crezându-se, în sinea lor, cuceritori


cu simpatie pentru această privire directă și onestă a ta de aici,


dana

ți-am spus, niciodată în viața asta umorul nu m-a supărat ba chiar dimpotrivă, pentru că el are din start avantajul inocenței și este expresia unui spirit viu pe care nu oricine îl poate avea
mai mult, ai postat textul acesta cu acceptul meu, nu m-am trezit deodată cu el în față

am văzut și referirile la biografia-mi de aur pe care le-ai făcut aici și am râs sănătos cu toți dinții în soare, sunt ardeleancă iar asta pentru mine înseamnă că nu râd never ca tembelul doar pe o parte cum fac alții și nici nu fluturesc verzi și uscate pentru o simplă băgare în seamă, repet, umorul e umor și când poartă semnătura ta cel luat în lance trebuie să fie chiar onorat

trebuie să mai spun, asta pentru că știu că toată lumea citește aici, am introdus la bio pasajele alea incriminate pentru ca să scap de mesajele handicapat-amuroase pe care le tot primeam pe mail și pe mess de la diverși indivizi dubioși agonizați agonistic, chiar dacă pasajele par exagerate ele sunt sincere și să știi că îmi prind bine pentru că sunt lăsată în pace și asta și vreau

scrie-mi pe mail și îți spun unde să expediezi portretul, îi fac loc de cinste în sertărașul meu cu daruri de la prieteni-cititori respectați


dănuța cu grație fluturând din batistă spre Atropa cea plină de har și de haz

\"adevăruri\"
:)

ahh, cântă zeiță, hohotele albastre de râs ce-o cuprinseră brusc deodată și fără de milă pe Dana Banu, Mătrăguna cea crudă elianului mii de săgeți îi înfipse în coaste
ahh, străpunsă de lancea Atropei cade deodată răpusă de ironie Dănuța, adio tristețuri și poezii mult prea negre, adio nostalgii pasagere
pe cei 12 zei din bucătăria Olimpului, pe bărbile violet ale elfilor și pe galoșii piticilor din creierul meu,
mai mari adevăruri despre mine și opera-mi tristă nu s-au spus cu atâta curaj niciodată

semnez printre lacrimi(de râs) și

îți mulțumesc

dana banu

uite că mă țin scai de pagina ta, nu te las, asta-i o poezea pe care ți-ai scris-o tu de ziua ta?:D

îmi place că are da și are nu, am eu o vorbă: \"spunem doar ba da spunem doar ba nu spuneam doar dana banu\" :)

are accente folk, nu-i nici albă, nu-i nici neagră, serios acum, are un ritm care o face cantabilă, părerea mea


PS: La mulți ani, Carmen. Să fii fericită și să îți păstrezi mereu spiritul acesta viu și tânăr.

I-am recunoscut pe toți de aici, Doamne, ce i-ai mai caricaturizat!

mi-a făcut o plăcere uriașă faptul că am citit și mi-am început ziua râzând, e bine că ești pe aici, Carmen, sincer, aduci o culoare proaspătă și vie agoniei



merg să mai citesc o dată, tulburătoareo

textele tale sunt niște explozii uluitoare de umor și vitalitate, sunt sigură că le scrii dintr-o mână, nu se poate altfel sunt prea spontane și jucăușe


salut, stau cu ochii pe pagina ta, așa să știi


dana

păi e simplu
poți să scrii despre mine că sunt și eu pe lumea asta o autoare acolo și ea, genială, inegalabilă, uluitoare, fascinantă, de un talent covârșitor, că mut munții din loc cu puterea cuvintelor și fac să leșine oamenii când îi privesc în ochi
și gata

vezi ce simplu e?:)))


acum serios vorbind

nu cred că voi avea puterea să mai ripostez, dacă Bella Dona ia pe cine în lănciile ei umoristice e clar...însă ce e e spus, e spus, lovește fără milă(și fugi:)))

tot cu drag,

elian(folosesc numele meu de zân ca să te impresionez :D)

îți mulțumesc,

e aici o aducere aminte a fratelui meu dinspre ape materne trecute

nimic mai mult

nervul vine dintr-o trăire pe care, sincer, nu i-o doresc nimănui

uneori îmi vine să tac, alteori îmi vine să scriu...e bine că fac de fiecare dată ce îmi vine să fac...păi nu?:)

salut

să ne citim în continuare cu bine

cred în ochiul tău viu și aprig de cititor și comentator și cu asta am spus tot ce pot spune în subsolul acestui text pe care mi-a fost foarte greu să îl scriu dar l-am scris, a fost un moment în care mi-a părut rău că l-am oferit public spre lectură, acel moment a trecut acum din cauza ta iar pentru aceasta

îți mulțumesc

o seară bună


dana

nu mi-aș permite niciodată să dau sfaturi pe textele autorilor, doar păreri și alea mai mult impresii scrise rapid după momentul citirii...

poți fi sigur că sunt oameni care nu trec niciodată prin locurile indicate de tine fără să închidă ochii a tăcere și-a spaimă, poți fi sigur că sunt oameni care mai \"mor\" încă în fiecare zi a vieții lor de acum pentru că lucrurile despre care încerci tu să povestești aici chiar s-au întâmplat, personal am avut nefericirea de a cunoaște un om care a murit de curând din cauza istoriei negre de atunci...nu trăim într-o lume de iliești, refuz categoric să cred asta pentru că în această lume trăiesc și eu...

în fine

am revenit acum, precizez ca să îți fie foarte clar, nu prea îmi place să vorbesc mult și inutil(deși uneori o fac), pentru a accentua ideea mea inițială, eu rămân un cititor atent, aștept mai mult de la textele tale pentru că mesajul e unul care merită o mai atentă și mai bună scriere, poți să spui că albul e alb dar atâta vreme cât el nu apare drept alb în ochii cititorilor și se pierde în cețuri rămâne doar la un nivel prea decolorat, merită mai mult...

asta-i tot

spor și mână bună la scris(iartă această revenire, nu trebuie să îmi răspunzi)

cititorul tău,


dana banu

un semnal care merită din plin atenția publicului, evenimente culturale de anvergură, nu ne rămâne decât să venim cu monoclul bine șters și bine așezat, eu una voi privi bătrânește-atent

se anunță aici, părerea mea, lucruri importante, nu ne rămâne decât să le observăm îndeaproape iar asta chiar nu e greu și nici nu doare

oamenii vin să ne arate imagini, sunete și culori, nu văd de ce am ocoli demersul lor mai ales că au demonstrat de atâtea ori că au toate culorile, sunetele și cuvintele acasă

să fie bine primit totul de către cei care vor veni spre întâmplările acestea artistice vă doresc

las aici semn pentru că merită, părerea mea

salut

dana banu

am citit toate aceste texte ale tale care fac parte din grupaj, impresia mea din acest moment e că, nu știu, dar undeva se pierde mesajul, se simte privirea din afară(slavă Domnului că e o privire din afară!)

gestul e unul demn de privit cu atenție, faptul că încerci să spui răspicat lucrurilor pe nume nu a trecut nebăgat în seamă de mine, acestui fapt i se datorează acest semn de lectură pe care ți-l las aici

cred totuși că ar trebui să dezvolți mai mult, să fii mai convingător la nivel de sugestie, la nivel de descriere-poveste

cred, sunt chiar convinsă și știu că ai ceva de spus mai cred însă că trebuie să îți rafinezi vocea, să fie mai puternic-delicată, să se audă mai bine


eu una aștept în continuare și alte texte, sunt un cititor atent


dana banu

text ghiduș și simpatic, ai reușit să repari cel de-al doilea vers, finalul a rămas totuși oarecum abrupt dar nu e ratat

am citit cu plăcere ba chiar am râs

salutări lui Cozmin

O poezie curată și sinceră, simplă dar nu simplistă, impresionează prin sobrietatea exprimării și prin gestica elegantă.

Dumnezeu să îl odihnească în pace pe Grigore Vieru.

uff, tocmai voiam să ies acu\', mă așteaptă băieții jos la poarta cetății să ieșim prin oraș la vânătoare de iarnă, vulpi și samovare...

hai că mă întorc din drum și asta doar pt că m-ai strigat pre numele meu de acasă adică \"danule\"

dragă Silvia,

eu scriu de când mă aflu cu pana în mână nu pe umeri:D(bate baba de tanti dănuț 20 și ceva de ani de scris pe muchie ascuțită, sângeră tălpile ei deja de atâta umblat pe lame prea ascuțite, deh, grafomanii să trăiască și nici noi să nu murim), că doar nu m-am născut pe google, fie vorba între noi, scriu și scriu și scriu, asta vreau să îți spun, scriu pentru cititorul ăla perfect care e bine și definitiv poziționat în imaginația mea fantasmagorică, teribilă și teribilistă, uneori cam alegorică, tu, katy, și toți cei care mai citiți pe aici sunteți parte din desenul acela aflat în imaginația mea deci chapeau, reverențe și mai ales multă tandrețe din partea mea

continuarea nu știu dacă am să o pun pe aici pentru că acesta e un proiect de anvergură la care am să tot lucrez iar asta înseamnă modificări și prea multe reveniri
netul e superb dar de moment, prefer să postez aici rapid poezele de cafea noctambulă sau ceai matinal cu prea mult zahăr de multe ori

de scris scriu, asta ți-o spun acum cu o mână pe cheile casei și cu alta pe tastatură, la vremea potrivită am să mai postez pe aici fragmente, sunt deja postate pe pagina mea câteva bucăți din opera asta \"genială\"

vezi:


http://www.poezie.ro/index.php/poetry/1816746/Isadora

http://www.poezie.ro/index.php/poetry/1804807/povestea_b%C4%83tr%C3%A2nului_ceasornicar_%C5%9Fi_a_imponderabilei_Castaniela

fug
că dau băieții deja cu pietre în geam


mulțumesc pentru revenire

elian

dana banu adică


PS: sper să nu fie cazul de erată prin răspunsul acesta, am scris fff repede, iertare

ar fi chiar o onoare pentru mine,

Genială Autoare(acum mă dau bine pe lângă tine, tropăi scurt din papucii de casă, fac o tumbă și 3 reverențe elianești rapide ca să-ți par cât mai simpatică),

dacă mânușițele tale or scrie ceva despre chinurile mele poezești(acum încerc să te înduioșez) mult se va bucura dana banu, îi place elianului omul bun cu scrisul scris luminat de zâmbet, singurele ace pe care le suportă sunt cele umoristice(astea în cazul tău știu bine că sunt chiar lănci maiestuoase:))

da, când e vorba despre zâmbet nu dau never un pas înapoi,
păi nu?
o viață avem deci hai să râdem!


să ne citim cu bine(ucide-mă blând și lent:))

să știi că mereu intru prin casa ta de aici, vin cu zâmbetul gata pregătit, știu dinainte că va trebui să îl folosesc, ai tu o un debit verbal propriu, când încep să te citesc nu iau pauză, parcă ai scrie dintr-o tastatură, fără nicio poticnire


citeam aici la tine așa: \"Și se mai spune că bărbații au mai multă logică decât femeile. N-au decât, eu, una, am terminat-o de mult cu logica...\"

apoi m-am gândit în sinea mea așa: \"Și se mai spune că bărbații au mai multă logică decât femeile. N-au decât una și pe aia le-am terminat-o...\"


cu bine Bella Dona


dana

pentru că ai o vorbă domoală specifică spațiului acela moldovenesc și un aer adolescentin superb(într-un anume fel, să nu râzi, de fiecare dată când te văd pe agonia mă gândesc la fiica mea...din cauza asta de multe ori sar în aer poate exagerat când cred că ai probleme chiar dacă nu le ai:)))

dragă katy, ideea e că altceva voiam să fac din povestea-poezie de aici, aveam o idee care pe moment mi s-a părut genială :D, am prins-o din zbor, am înșfăcat-o, am zis gata! e-a mea! dar atâta m-am învârtit pe text încercând să păstrez ritmul spunerii încât îmi pare că pe alocuri m-am îngropat prea adânc în niște metaforizări cam prea zburătăcitoare
și nici povestea n-am mai spus-o până la capăt...

crede-mă, știu ce spun, puteam mai mult

uff, e timp pentru toate, voi reveni pe textul acesta, am planuri mari cu el, sper să nu mă răzgândesc în bunul meu stil:)

las\' că e bine, Silvia cu vinul, tu cu șampania, îmi fac și eu o cafea și mă uit cu drag la voi


îți mulțumesc, simpatica mea comentatoare, să știi că și eu rămân cititoarea ta atentă și fidelă

salut


dana