Poezie
Pierre în ceainăria rusească
fragment din \"Cântecul samovarelor\"
2 min lectură·
Mediu
pe străzi imaginare trece uneori pierre băiatul cu zâmbet de arlechin intră apoi în micuța ceainărie rusească
și lumina din jurul său devine o poveste întâmplată demult unii ar spune chiar niciodată ehei chiar niciodată
licornii coboară încet din tapiseriile vechi umbrele reapar sclipesc o singură dată apoi samovarele încep să cânte așa:
e iarnă și raiul departe sunt de trecut până la el poduri 1000 ochiul cel negru stă spânzurat de colțul veșted al lunii
vino frumoaso cu chipul de ceară și cârlionți din viță de vie pune încă un scaun la masă și spune povestea cea întâmplată demult
sau niciodată cine să mai știe
pierre desenează canguri albaștri lei cu fețe de om elefanți albi păsări vorbitoare inorogi salamandre o menajerie întreagă și-absurdă
stă singur la masă așteaptă și ascultă cântecul samovarelor e liniște și fiecare minut care trece are o altă culoare
în tot acest timp undeva foarte departe de ceainăria rusească o femeie bea cafea la ibric râde mult și anost poartă o pălărie ciudată și citește novalis
între ei o menajerie întreagă 1000 de poduri o lună de care stă spânzurat un ochi mult prea negru și cântecul samovarelor iarna
își tremură solzii grei pești răpitori dincolo de marginea lumii se desfac vulturi în aripi de ceață prin spelunci fumurii se ard ierburi de leac
e o taină în lume și peste ape un zvon de plecare se-aude bat în poarta cetății femei despletite condotierii deschid pungi pline cu nestemate
e o taină în lume și peste ape alunecă încet cântecul samovarelor iarna
..........................................................................................
(dinspre Turnul cu Ceas coboară o jumătate de poveste cu pulpe albe sidefii. frigul decupează pe străzi cerșetori și nebuni. tentacular se întinde spre oameni Singurătatea. amurguri cu reflexe rubinii. o vulpe alergând prin zăpadă. luna din ce în ce mai departe. fiara. zidul și samovarele iarna)
ascultă această poezie în lectura autoarei
și lumina din jurul său devine o poveste întâmplată demult unii ar spune chiar niciodată ehei chiar niciodată
licornii coboară încet din tapiseriile vechi umbrele reapar sclipesc o singură dată apoi samovarele încep să cânte așa:
e iarnă și raiul departe sunt de trecut până la el poduri 1000 ochiul cel negru stă spânzurat de colțul veșted al lunii
vino frumoaso cu chipul de ceară și cârlionți din viță de vie pune încă un scaun la masă și spune povestea cea întâmplată demult
sau niciodată cine să mai știe
pierre desenează canguri albaștri lei cu fețe de om elefanți albi păsări vorbitoare inorogi salamandre o menajerie întreagă și-absurdă
stă singur la masă așteaptă și ascultă cântecul samovarelor e liniște și fiecare minut care trece are o altă culoare
în tot acest timp undeva foarte departe de ceainăria rusească o femeie bea cafea la ibric râde mult și anost poartă o pălărie ciudată și citește novalis
între ei o menajerie întreagă 1000 de poduri o lună de care stă spânzurat un ochi mult prea negru și cântecul samovarelor iarna
își tremură solzii grei pești răpitori dincolo de marginea lumii se desfac vulturi în aripi de ceață prin spelunci fumurii se ard ierburi de leac
e o taină în lume și peste ape un zvon de plecare se-aude bat în poarta cetății femei despletite condotierii deschid pungi pline cu nestemate
e o taină în lume și peste ape alunecă încet cântecul samovarelor iarna
..........................................................................................
(dinspre Turnul cu Ceas coboară o jumătate de poveste cu pulpe albe sidefii. frigul decupează pe străzi cerșetori și nebuni. tentacular se întinde spre oameni Singurătatea. amurguri cu reflexe rubinii. o vulpe alergând prin zăpadă. luna din ce în ce mai departe. fiara. zidul și samovarele iarna)
ascultă această poezie în lectura autoarei
084.609
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dana Banu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 312
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Dana Banu. “Pierre în ceainăria rusească.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dana-banu/poezie/1818401/pierre-in-ceainaria-ruseascaComentarii (8)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ai băăăut un paahaaaar de viiin roooșuuu și mi-ai citit textul ăsta?! pffffuuu, n-o să te iert niciodată:))
Silvia, m-am învârtit toată ziua în jurul textului de-aici, i-am adus 1001 de corecturi, i-am pus poză, i-am scos poză, l-aș fi scos și pe el da\' mi-a fost milă că e trudit, vai de creatorul lui care l-a ora asta e mai mult decât extenuat și aproape enervat, mi-am lăsat baltă toate treburile ca să scot ceva din textul ăsta, și totuși ceva pe undeva nu e cum aș fi vrut...
face parte dintr-un material mai amplu, un proiect la care lucrez de ceva timp și care începe să prindă contur, să vedem ce-a ieși, poate a da Domnu\' și a ieși o treabă bună
mulțumesc mult de trecere cu semn pe aici, chiar mi-a prins bine, iau și eu o pauză, îl las deocamdată așa
salut
Silvia, m-am învârtit toată ziua în jurul textului de-aici, i-am adus 1001 de corecturi, i-am pus poză, i-am scos poză, l-aș fi scos și pe el da\' mi-a fost milă că e trudit, vai de creatorul lui care l-a ora asta e mai mult decât extenuat și aproape enervat, mi-am lăsat baltă toate treburile ca să scot ceva din textul ăsta, și totuși ceva pe undeva nu e cum aș fi vrut...
face parte dintr-un material mai amplu, un proiect la care lucrez de ceva timp și care începe să prindă contur, să vedem ce-a ieși, poate a da Domnu\' și a ieși o treabă bună
mulțumesc mult de trecere cu semn pe aici, chiar mi-a prins bine, iau și eu o pauză, îl las deocamdată așa
salut
0
dimineata asta a fost cețoasă, dar glasul tău e la fel. las un semn discret de suflet zgribulit in ochiul negru... mi-e familiara introducerea de poveste, mai mult sau mai putin existenta, dar, in mod cert, cu samovare vii, pline de poezie suculenta. eu am citit cu admiratie aici, sa nu cumva sa-ti subestimezi textul acesta si farmecul acestuia, care ma atrage sa te citesc mai departe. am baut si eu niste sampanie cu niste oaspeti dragi, inainte sa te citesc, dar, zau, nu ntenționat... sa ma scuzi și pe mine...
0
\"...dar glasul tau e la fel de limpede... \"
\"intentionat\"
asta am vrut sa spun... scuze de commul ametit si nitel incetosat. :)
\"intentionat\"
asta am vrut sa spun... scuze de commul ametit si nitel incetosat. :)
0
pentru că ai o vorbă domoală specifică spațiului acela moldovenesc și un aer adolescentin superb(într-un anume fel, să nu râzi, de fiecare dată când te văd pe agonia mă gândesc la fiica mea...din cauza asta de multe ori sar în aer poate exagerat când cred că ai probleme chiar dacă nu le ai:)))
dragă katy, ideea e că altceva voiam să fac din povestea-poezie de aici, aveam o idee care pe moment mi s-a părut genială :D, am prins-o din zbor, am înșfăcat-o, am zis gata! e-a mea! dar atâta m-am învârtit pe text încercând să păstrez ritmul spunerii încât îmi pare că pe alocuri m-am îngropat prea adânc în niște metaforizări cam prea zburătăcitoare
și nici povestea n-am mai spus-o până la capăt...
crede-mă, știu ce spun, puteam mai mult
uff, e timp pentru toate, voi reveni pe textul acesta, am planuri mari cu el, sper să nu mă răzgândesc în bunul meu stil:)
las\' că e bine, Silvia cu vinul, tu cu șampania, îmi fac și eu o cafea și mă uit cu drag la voi
îți mulțumesc, simpatica mea comentatoare, să știi că și eu rămân cititoarea ta atentă și fidelă
salut
dana
dragă katy, ideea e că altceva voiam să fac din povestea-poezie de aici, aveam o idee care pe moment mi s-a părut genială :D, am prins-o din zbor, am înșfăcat-o, am zis gata! e-a mea! dar atâta m-am învârtit pe text încercând să păstrez ritmul spunerii încât îmi pare că pe alocuri m-am îngropat prea adânc în niște metaforizări cam prea zburătăcitoare
și nici povestea n-am mai spus-o până la capăt...
crede-mă, știu ce spun, puteam mai mult
uff, e timp pentru toate, voi reveni pe textul acesta, am planuri mari cu el, sper să nu mă răzgândesc în bunul meu stil:)
las\' că e bine, Silvia cu vinul, tu cu șampania, îmi fac și eu o cafea și mă uit cu drag la voi
îți mulțumesc, simpatica mea comentatoare, să știi că și eu rămân cititoarea ta atentă și fidelă
salut
dana
0
Danu, dacă îmi permiți să-ți spun așa, măi Danule, chiar dacă scrii pentru mine și Ecaterina, eu zic așa: o să iasă o strășnicie de capodoperă bănească.
E textul care mi-a mers mie la suflet, cum să-ți spun eu ție... un fel de fasolică cu ciolan afumat la care ar merge... ia să mă gândesc. Aaaa... nișteeee vinuțțț bunuț.:)))))
Aștept continuarea cu nerăbdare.
Să nu dormi, da?
Silvia
E textul care mi-a mers mie la suflet, cum să-ți spun eu ție... un fel de fasolică cu ciolan afumat la care ar merge... ia să mă gândesc. Aaaa... nișteeee vinuțțț bunuț.:)))))
Aștept continuarea cu nerăbdare.
Să nu dormi, da?
Silvia
0
uff, tocmai voiam să ies acu\', mă așteaptă băieții jos la poarta cetății să ieșim prin oraș la vânătoare de iarnă, vulpi și samovare...
hai că mă întorc din drum și asta doar pt că m-ai strigat pre numele meu de acasă adică \"danule\"
dragă Silvia,
eu scriu de când mă aflu cu pana în mână nu pe umeri:D(bate baba de tanti dănuț 20 și ceva de ani de scris pe muchie ascuțită, sângeră tălpile ei deja de atâta umblat pe lame prea ascuțite, deh, grafomanii să trăiască și nici noi să nu murim), că doar nu m-am născut pe google, fie vorba între noi, scriu și scriu și scriu, asta vreau să îți spun, scriu pentru cititorul ăla perfect care e bine și definitiv poziționat în imaginația mea fantasmagorică, teribilă și teribilistă, uneori cam alegorică, tu, katy, și toți cei care mai citiți pe aici sunteți parte din desenul acela aflat în imaginația mea deci chapeau, reverențe și mai ales multă tandrețe din partea mea
continuarea nu știu dacă am să o pun pe aici pentru că acesta e un proiect de anvergură la care am să tot lucrez iar asta înseamnă modificări și prea multe reveniri
netul e superb dar de moment, prefer să postez aici rapid poezele de cafea noctambulă sau ceai matinal cu prea mult zahăr de multe ori
de scris scriu, asta ți-o spun acum cu o mână pe cheile casei și cu alta pe tastatură, la vremea potrivită am să mai postez pe aici fragmente, sunt deja postate pe pagina mea câteva bucăți din opera asta \"genială\"
vezi:
http://www.poezie.ro/index.php/poetry/1816746/Isadora
http://www.poezie.ro/index.php/poetry/1804807/povestea_b%C4%83tr%C3%A2nului_ceasornicar_%C5%9Fi_a_imponderabilei_Castaniela
fug
că dau băieții deja cu pietre în geam
mulțumesc pentru revenire
elian
dana banu adică
PS: sper să nu fie cazul de erată prin răspunsul acesta, am scris fff repede, iertare
hai că mă întorc din drum și asta doar pt că m-ai strigat pre numele meu de acasă adică \"danule\"
dragă Silvia,
eu scriu de când mă aflu cu pana în mână nu pe umeri:D(bate baba de tanti dănuț 20 și ceva de ani de scris pe muchie ascuțită, sângeră tălpile ei deja de atâta umblat pe lame prea ascuțite, deh, grafomanii să trăiască și nici noi să nu murim), că doar nu m-am născut pe google, fie vorba între noi, scriu și scriu și scriu, asta vreau să îți spun, scriu pentru cititorul ăla perfect care e bine și definitiv poziționat în imaginația mea fantasmagorică, teribilă și teribilistă, uneori cam alegorică, tu, katy, și toți cei care mai citiți pe aici sunteți parte din desenul acela aflat în imaginația mea deci chapeau, reverențe și mai ales multă tandrețe din partea mea
continuarea nu știu dacă am să o pun pe aici pentru că acesta e un proiect de anvergură la care am să tot lucrez iar asta înseamnă modificări și prea multe reveniri
netul e superb dar de moment, prefer să postez aici rapid poezele de cafea noctambulă sau ceai matinal cu prea mult zahăr de multe ori
de scris scriu, asta ți-o spun acum cu o mână pe cheile casei și cu alta pe tastatură, la vremea potrivită am să mai postez pe aici fragmente, sunt deja postate pe pagina mea câteva bucăți din opera asta \"genială\"
vezi:
http://www.poezie.ro/index.php/poetry/1816746/Isadora
http://www.poezie.ro/index.php/poetry/1804807/povestea_b%C4%83tr%C3%A2nului_ceasornicar_%C5%9Fi_a_imponderabilei_Castaniela
fug
că dau băieții deja cu pietre în geam
mulțumesc pentru revenire
elian
dana banu adică
PS: sper să nu fie cazul de erată prin răspunsul acesta, am scris fff repede, iertare
0

\"e iarnă și raiul departe sunt de trecut până la el poduri 1000 ochiul cel negru stă spânzurat de colțul veșted al lunii
vino frumoaso cu chipul de ceară și cârlionți din viță de vie pune încă un scaun la masă și spune povestea cea întâmplată demult
sau niciodată cine să mai știe\"
M-am simțit la mine acasă, m-am simțit în sufletul meu ascultând și citind poemul tău, în fine, am băut și un pahar de vin roșu de butuc, să mă scuzi.
Îți mulțumesc.