nuntă cu. dar bombardament

da, e trist, ești trist, sunt tristă că talentul și adevărul nu triumfă, cel mai adesea.
Cele mai ilustre nume de autori americani au fost nevoiți în secolele trecute, încă și azi să publice pe cont propriu. În Europe asta nu se prea practică, și istoric vorbind dacă a fost și e la Madrid, Roma, Paris sau București, publicarea se face pe criteriul nepotismului, clientelismului, cum spui tu, nunta cu dar.
Ar trebui să învingem prejudecata că a publica pe cont propriu e pentru autorii slabi și ne face auziți cu orice preț, cum se scrie mult și prost oricum, se publică mult și prost; a scoate o carte pe banii tăi e poate atenționarea de care editorii au nevoie spre a te lua în considerație.
Într-un final talentul e revelat, chiar când foarte sau prea târziu.Și asta e speranța poetului.

ai reușit doar din câteva linii să desenezi o lume, am intrat acum ca să îți spun că poezia aceasta e mai mult decât o poezie e, într-un anume fel, o privire în față a realității, a unei realități pe care și eu o văd exact în lumina pe care ai redat-o tu aici, o lume din care se scapă greu, cei mai mulți, din păcate, rămân doar simple victime crezându-se, în sinea lor, cuceritori


cu simpatie pentru această privire directă și onestă a ta de aici,


dana

mulțumesc, Elena; mulțumesc, Dana; am scris așa cum s-a cerut (de)scris...; nu sunt foarte priceput, posibil să fie o descriere nereușită.