fiindul meu
îmbrăcat zale de argint
a văzut-o pe femeia cu fustă neagră
împletind costume populare
în lungul drum către sine
nu te poți împiedica decât de tine
după ce m-am
voiseră să-mi omoare soția
apoi copilul
apoi socrii
apoi textele despre viața de apoi
pe sub fereastra mea
a trecut primarul orașului
acum o mie și o sută de ani
semăna cu
după ce am scris
mihai eminescu șofer
am început să-mi revăd colegii
pe domnul maistru
cu părul cârlionț
a la unchiul micu
de la târgoviște
paranteză pătrată
după ce distrusese
mai
&
totuși
uneori
am fost trezit din somn
de voci necunoscute
probabil alter ego-urile
dintr-o mie și una de nopți
care mi-au confirmat adevărul
despre A prenume
eu
care nu
când nu-mi puteam depăși starea
nu mai puteam vorbi cu nimeni
între timp
am citit foarte multe idei efemere
dar practice
neaduse de parce
unii spun
totul se schimbă
inclusiv cafeaua de
am visat un mod atât de dulce
de a se împerechea vocalele &consoanele
din sinea altora s-au născut vikingii
ei m-au apărat de tot ceea ce este rău
s- au topit fiordurile & apa lor
s-a revărsat
lăncii de aur ale pelasgilor
îmi deveniseră vorbele
în fața unei mulțimi inexistente
supremă în virtutea strămoșilor
care mă urmau pretutindeni
yin și yang pe cai sălbatici
anunțau
încercam să uit
tot ceea ce a fost urât și pustiu în viața mea
brusc ierburile și-au întețit creșterea
ca pentru a indica drumuri neumblate
pentru aceasta am implorat ploile din folclor
pe
un lucru
îmi devenise cert
nu am fost făcut pentru lumea aceasta
& cu toate acestea
am rezistat
mai mult decât
eminescu
un lucru îmi devenise cert
pierdusem
prea de multe mii de ori
vorbirea devine lance a spiritului
mă dor cuvintele
numai în copilărie m-a durut
trădarea
amicilor de joacă
pe mine
cel mai puternic om
cunoscut de uta-napishtim
după patru zile si
durerea precum amazonul
udă fața pământului incaș
incașă e cifra 12
vorbe hamletiene vorbe
despre căderea adiacentă
despre salvarea eternă
în mii de imagini
copacii își smulseseră crengile
ca pe niște mâini absurde & inutile
și-au scos rădăcinile
lăsându-le să atârne
ca pe trofee totemice
la care se închină primăria
când în sus&când în jos
pomul
pentru care-n copilărie
străbătusem mii de km
pentru a –i ascunde vârsta lui mare
era aidoma copacului în care chabu
își aștepta sora de la despărțirea de eliade
trebuie
să
nu mai știam
cum să scap
de ce e rău
ce e rău nu e bine
&eu mă bucuram nespus
de trecutul zilei de azi
înțelesesem
muriseră mulți
prea mulți
mult prea mulți
pentru ca lucrurile să
cum geniul
dvs mai bun
mă întrebam
privind pe fereastră
într-o zi de iunie
în care fiul risipitor
venea să-și ceară iertare tatălui
&tatăl nu l-a primit
ca pe fiul risipitor
înjunghiind
și acum închei
nu mai aveam mult
până ce să-l întâlnesc
pe marele alexandru
& știți dintre noi
numai eu am plâns
după moartea lui alexandru
pe care dumneavoastră
mi l-ați descris
ca
plutește pe mările visului
aidoma lui freddie mercury
ale cărui siflante
arabic bellydance
oprește clipa cea repede
&atât de nemuritoare
de la bătrânețe și pân’la tinerețe
nu am
observând dispariții
m-am prefăcut că nu le observ
toți erau veseli și dansau porn
kim kardasian claire claudița
dusă cu smurdul după 366 de orgasme/zi
& eu & din patriotism
neînsemnatele
se adresează necuvintelor
das mann
cu tine vorbesc
crezând cu tărie
acestei vorbiri de fum
devenind foc arzând
poem al verii meridionale
lingvist nesupus comunist
ajunsesem
să mă gândesc la zăpezile copilăriei
înnotând printre răstimpuri de cravate roz
amânatele războaie ale sinelui meu profund
cu sinea profundă a cărților cu pagini
din care
nu mai eram
nu mă mai puteam suporta
știam & văzusem totul
de față era și domnul stefăniță
noaptea lovea
ca o sabie îndelung pregătită
binecuvântată
fii tu noapte
CD