pionieri din toate țările

încercam să uit tot ceea ce a fost urât și pustiu în viața mea brusc ierburile și-au întețit creșterea ca pentru a indica drumuri neumblate pentru aceasta am implorat ploile din folclor pe simion florea marian să oprească picurii drăgaicelor udând pământurile zeiești pe care n-ai să treci & n-ai să stii să mă petreci se despart șinele de cale ferată dispar liniile distanțele se măsoară-n nerostitele icnete ale celor care le-au construit pionieri din toate țările spuneți mersi dacă v-ați mai putut întoarce de la servici adevăratul sicriu e adevărat nu a mai fost deshumat părintele satului (care n-am fost eu & nici altcineva înger de pază) are o părere foarte bună despre felul în care au murit pionierii vom vărsa în chip de lacrimă sîngerie cîteva picături dintr-un un pahar cu vin roșu pentru tot ceea ce a fost și n-are să mai fie pentru curajul de a te vedea proiectat la o înălțime de șapte vagoane mai presus de locomotiva cu aburi în ținutul zăpezilor veșnice bunicul meu dinspre mamă stă de vorbă cu tatăl lui rilke viața lor a fost aidoma pionieri care au schimbat lumea despre asemănarea dintre mine și rilke voi vorbi în hiperboreea