Liniștea
Se așterne încet Ciripitul se stinge undeva peste râu Au plecat stolurile negre Adâncul se dezgolește de umbre și gânduri Valuri de stele, dulci sclipri de vis Apar tot mai des ca un
CTCamelia TriponLa izvor
Îmi plec fruntea încet, să prind un strop de soare din ramuri un brad îmi șoptește cum iarna l-a golit de vise cum timpul coboară sfios la izvor să numere zilele până ciuta va veni apoi o
CTCamelia Triponînceput de an
melcul poartă labirintul dintre viață și moarte pe picuri de speranță, viața inundă fiecare spin povara devine bucurie o rodie, un măr și multă miere, valuri de rod apleacă ramuri de
CTCamelia TriponAripi de cer
Noaptea se frânge Chemări abisale adună stoluri după stoluri Strigătul curge pe cerul dorinței Soarele privește pata ce se tot întinde lacomă să-l prindă O lebădă pe Votna în munți
CTCamelia TriponAș vrea
Aș vrea s-ating nemărginirea albă și albatrosul să o ciugulească în picuri mici de stele argintii aș vrea s-ating abisul nemuririi și roata timpului să macine încet incertitudini și vise
CTCamelia TriponDincolo de lumină
Plutești printre arbori ca o pană rătăcită Nu ești nici cânt nici pasăre Te-ai ridicat spre zare... Unii spun că-i cenușie, alții văd paradisul Te întreb: de ce ești curioasă... Îmi spui că-ți
CTCamelia TriponIrizații saturniene
Ne-am așezat la răscruce de vânturi și de vremuri. Ni s-a părut înțelept să cunoaștem infinitul I-am spus Zalmoxis, mândrii feciori pe altarul dintre lumii, Mame cerești Valuri de soare,
CTCamelia TriponChemarea
Vitraliul se îndoaie sub povara luminii Plumbul îmbrățișază cioburi de amintiri Jertfe de sânge se preling pe altarul dintre infinituri Lespezi încălzite cu durerea așteptării Sălbăticii tăcute
CTCamelia TriponIar
Iar ai adormit la umbra Piramidei, te bântuie Ra cu stele de jar ți-a deschis calea precum lui Brunton și râuri de atlanți ți-au năvălit în suflet forța cristalului te-a prins în spirala
CTCamelia TriponOchiul
Umbre pe cerul de azur al irisului ceața pătrunde în universul clipei scântei de mister prevestesc întunericul păstrează culoare în minte atunci când doar ea va fi calea luminii spală tina
CTCamelia TriponÎntâlnire cu nemurirea
rouă, aripi de vânt adieri de șoapete trei degete ating muntele cheia sufletului se rotește în zăvorul de foc Altarul se deschide platoul se adâncește în zare Telegarul alb fiecare piatră
CTCamelia TriponMetamorfoză
sfere de lumină, așteptare: Un șal aruncat pe un fotoliu prăfuit gânduri Pearl Buck Vântul a desprins ultima filă Între nectar și nirvana Trecut acuns într-o crisalidă Straiul de stele
CTCamelia TriponFloarea infinitului
lacrimi de cer, nectar picuri în noapte peste vise ploaie de idealuri stinse. aripi efemere frânte în bolul cu nisipuri mișcătoare. urechi nevăzute înfipte în groaza puterii
CTCamelia TriponFloarea cerului
O rază s-a rătăcit Sophia Mâna i-a modelat un trup Eva Pământul i-a dat mireasmă Floare Dumnezeu rod Mamă lumina se făcu om salcie la apa vieții rug lângă scaun Domnului Floare a
CTCamelia TriponNinge cu flori de cais
norii se avântă pustiind tărâmul de aramă perla plutește pe ape de cer. ofrandă pentru înger „-Va fi bine” arama va încremeni în creuzet șoapta de cer atinge inima: „-Nimeni nu-ți va
CTCamelia TriponÎntre apele vii și cele moarte
iubirea s-a condensat ape, ape de cer au curs în palmă le-ai rostogolit în vârtejul de foc al vremii pământ de ape viață, iubire, copii-corali, atol rațiune primul pas invadează paradisul
CTCamelia Tripon22 Martie
Te-ai pierdut printre aburii unei dimineți când căluțul de mare te-a luat cu el coralii ți-au ridicat castele de vise printre stridii idei am găsit doar pipa tristă Cuba ultimul fir din
CTCamelia TriponAcolo sus
ceața adună promoroaca în smârcuri sus, cu bătăi sacadate apele clocotesc flăcări de cer ocrotesc clipa... gaița, o pată în imensitatea albă focul mocnește în vatră hrisovul curge
CTCamelia TriponValsul
Mi-am pierdut pianul printre flori, Acum rătăcesc printre ele culegând câte o notă, „Barca plutește ușor”murmură inima mea Timid se strecoară prin mâlul dens al uitării, încet, încet se
CTCamelia TriponȘi dacă aș coborî
Și dacă aș coborî Din puful norilor albaștri Te-aș întâlni în prag de rouă Citind o dulce adiere de soare și de lună Și dacă aș urca la stele O dâră lungă aș privi, Cenușă, magma întărită a
CTCamelia TriponPustiu
Aș vrea să cobor O, e prea devreme Mă scald în șoapte Aș vrea să văd soarele Mă las purtat de adierea rece Tril cu bătăi sacadate Ecou de praf Covorul de stele s-a scuturat, Lăsându-mi în
CTCamelia TriponO zi de iunie
O zi de iunie Un clopoțel lovește cerul o mierlă mângâie auzul, nucul îmbrățișează o margaretă, când soarele se joacă printre diamante pierdute în zori de Lună. Un nor rătăcitor se
CTCamelia TriponO lacrimă pe cer
O lacrimă pe cer Încet, încet o lacrimă se prelinge în clepsidră. Diamantul roade țărmul timpului cu valuri învolburate de suspine, aripi albe învăluie catargul cruce de aur a cerului fir
CTCamelia TriponÎn ceață
În ceață Picur de rouă adunat strop cu strop pâclă de gânduri și fapte pășesc pe calea întortocheată a vieții, diamante pierdute în clepsidra goală a spațiului, condensat în palma de bronz
CTCamelia TriponClipa
Clipa s-a sfărâmat pulberi de vise se preling, îmbrățișând ultimul arpegiu al Baladei zece încui poarta cheia deschide ușa speranței un car scârție greu în abis ritmuri sacadate de
CTCamelia TriponRodul otrăvit
Rodul otrăvit Vântul mă cheamă, molidul îmi face cu mâna, nu, nu e soare este lacrimă de stele, mi-ai spus să explic poezia, ar fi o alta...ba nu trei, dar poate și nașterea fulgilor
CTCamelia TriponPrima ninsoare
Prima ninsoare ninge cu fulgi de lumină mă ard, tremur timpul îmi fuge printre degete spuneai că englezii nu cred... Transilvania e un mit O! Cheddar...ce dar Adrian
CTCamelia TriponDestin opalian
Destin opalian Ciob, rană a tăcerii, strigăt de vid înnegrit, albastrul se zbate în încleștare de jar, Opalul pulsează anemic, cerând îndurare: stigmat al cunoașterii încolăcire vicleană,
CTCamelia TriponNoapte de vară
Noapte de vară Safirul se prelige pe dale tăciunii aprinși plutesc sub cerul de smoală vântul se strecoră pe sâni izvoru-mi șoptește printre cămine freamăt încet... mă doare dansează
CTCamelia TriponÎntre lumi
Gotterdämmerung și zorii O adiere blândă îmi mângâie ființa în purpură de stele pulsează a mele umbre din ele curg smaralde și chihlimbare ude, vârtej de ape, imagini scăldate-n aur. Un
CTCamelia TriponImagini tibetane
Imagini tibetane Să fii mireasa cerului-i ușor mai greu îi să treci de un fior să vezi pustiul dor și calea sufletului cu amor. Un zvon teribil se înalță un tânăr prea puternic își caută o
CTCamelia TriponTimiditate
Timiditate Rătăcesc printre râuri de pluș amețitor și nobil bordo ating abanosul Coppélia curge lent parcă plutește în aer degetele mângâie fildeșul simfonie în alb și negru. Încet, fără
CTCamelia TriponCălătorie dimensională
Călătorie dimensională Se amurgește vara, ca un șuvoi de sânge se prelinge. Frânge... sub apăsare mă simt ca o masă amorfă de viață fără viață aud cum stânca plânge. Kali-fecioara
CTCamelia TriponConcertul de pian
Concertul de pian Un cuțit atârnă suspendat de aer volane castagnette nu, voaluri, cadâne degete ce se preling pe porțelanul de Boemia. Für Elise curge... aula clipa se frânge Elena o
CTCamelia TriponCe-i omul?
O stâncă dăltuită de apele iubirii, lovită de furtună, atinsă d-astrale străluciri nocturne Apollo o alintă în arșița reunirii o adiere suavă de Zefir în...vie o pasăre albastră un Sfinx
CTCamelia TriponDin joacă
Alchimie umană Să poți lua din abisul astral lumina începutului...pocal S-o picuri peste întuneric, cînd totul devine prielnic. Din apa timpului soare, să faci o floare. Apoi pe pulbere
CTCamelia TriponTrezire
Trezire I se spune floare, apare în fiecare clipă, când cerul o picură pe coarde de liră armonie astrală.. E lotusul tău poartă abisală în întunericul uitării de-afară. E
CTCamelia TriponFântână
Fântână Fântână, fântână. Apă străbună, cumpănă de mână, apă pentru viață, viață pentru apă, să-mi aduci acasă lumea mănoasă. Apă și iubire, dulce jeluire. Mormânt vechi, lăcaș fără
CTCamelia TriponPortret de bărbat
Portret de bărbat Inert în atitudini, vast în iluzii imagine holografică despre viață guvernează universul cu chip de libelulă, rostind între pauze holistice ecuații absurde.
CTCamelia TriponFascinație
Fascinație Născut din apele eternității săruți mireasma vieții lumină-nfiorată de glaciare lacrimi zămislire de aur în azur. Încremenit un porumbel îmi stă-n cale precum un curcubeu în
CTCamelia Tripon