Noapte de vară

freamăt încet... mă doare
dansează iriși în oxigen,

mă devorezi ca pe o piersică coaptă
inertă scăldată în mercur
un vuiet rupe încremenirea de ape

torente de stele și foc
cad sub strigăt de pasăre,
ecou al morții în noapte
o umbră străbate grăbită
desișul de ramuri
respir prin toată ființa

-dansează micuță doamnă,
foc al iubirii de-o noapte.

nu-i \"apocalipsa\" lui Jarre, noaptea cu vântul (pare) interior ce-ți atinge sânii, ochii-ți caută o stea anume
ce nu-i
emoții subțiri oscilând între dorință și absolut
se întorc înspre tine cu sunet cosmic, dansul este mistic
doar vălul nopții plutește și foșnetul lui îți poartă promisiunea zorilor ca veste: iubirea se lungește peste ziua
ce vine...

cu admirație îți las orhidee pe pervaz
și aștept să aflu cum ziua aduce sentiment împlinit
Valeriu DG

îți mulțumesc pentru minunatele gânduri care mi-au dat atât de multă vitalitate și vivacitate în acest zile(27-2iulie) înălțătoare în care vibrația lui 10=1 a însoțit sufletele strămoșilor și a dat posibilitatea ca 1 iulie să pice într-o sâmbătă și astfel să fie pe deplin o zi de comemorare, iar zeii să ne ofere un răgaz de semisenin, zăgăzuind porțile ploii până după ora 23...poezia are mai multe planuri, irișii sînt proecția de cromatograme, iar melodia este Oxigen, safirul de un albastru indigou este pe degetul de la mâna mea stângă...timpul era 1985 și 2006, izvorul azi este secat...

Golul ala a venit ca nuca-n perete :)) Jarre-jar, imi place ideea. Oxigen nu sunt mai multe cumva, de la Jarre? Oricum, ciudata asocierea... cred ca nu am surprins eu starea poemului... imaginile imi plac insa foarte mult!
Saptamana viitoare sunt la Tg. Mures, poate verific atunci inca o data si inteleg...

imaginile sint aproape de miezul nopții din parcul de agrement Mureșul...jocul de artificii a fost în finalul Zilelor Târgumureșene, iar golul era din CM...în concluzie îți va place...Jarre este compozitorul, dar m-am gândit și la jarul ca imagine...mulțumesc pentru trecere...