Poezie
Fântână
1 min lectură·
Mediu
Fântână
Fântână, fântână.
Apă străbună,
cumpănă de mână,
apă pentru viață,
viață pentru apă,
să-mi aduci acasă
lumea mănoasă.
Apă și iubire, dulce jeluire.
Mormânt vechi,
lăcaș fără chei,
a lumii străvechi,
lumină te vrei.
Fântână, fântână,
cumpănă străbună,
între vii și morți
între frații toți.
Apă dacă beau,
eu pe tine te vreau;
Ștefane tu ești,
sfânt printre plăieși.
Apă dacă beau,
pe tine te vreau,
Mihai frate-miu.
Apă dacă beau,
Decebal te vreau
oastea s-o ridici
dintre venetici.
Să-i ridici dară pe toți
și pe străbunii morți.
Apă dacă beau țara o vreau:
Bună și străbună,
demnă să-i răsune
în lume al ei nume.
022986
0
I1