Timiditate

de lumea inmiresmată a iubirilor din puful de păpădie...
mulțumesc Mariana

Poezia este frumoasa, versuri in alb negru, fine, imi suna a clasic. as fi vrut sa te gandesti la \"ciprian e cu noi/apele curg intre noi\". poate ca fara versul cu ciprian ar suna mai bine. sa lasi doar o forma a naturii acolo. e doar o parere draga mea. la buna citire.

poate ai dreptate, e o aluzie la Ciprian Porumbescu și Balada sa...mulțumesc și mă bucur că ești aproape..

O călătorie pe tărîmuri de baladă. Melancolie, poveste spusă
duios. Un text liniștitor și care te îndeamnă să visezi.

Bogdan este multă visare, dar și multă mândrie...mă bucură trecerea ta...

= Simt muzical si al culorii, care se regasesc intr-o armonie poetica inefabila. Sensibilitatea poetica patrunde in acel spatiu fascinant, \"in imensitatea de foc alb-astru\", condusa de sonoritatile magice ale baladei. Fara a neglija intregul, remarc urmatoarele versuri, pentru multiplele sugestii pe care le trezesc:
\"degetele mangaie fildesul
simfonie in alb si negru\";
\"Cat de aproape e cerul
Ciprian e cu noi
apele curg intre noi\";
Carul straluceste
in imensitatea de foc alb-astru\". Multumesc pentru textul oferit spre lectura, n-am sa continui interpretarea, lasand versurile sa curga lin in sufletele cititorilor, ca o reprezentare a \"marii, albei lumini\".
Cu afectiune,
Pasa

Ghe-or-Ghe(pământul de aur-or al Gheei) pentru gândurile tale, încep să reclădesc o lume a luminii pierdută în cotidianul zilei...