Poezie
Ochiul
1 min lectură·
Mediu
Umbre pe cerul de azur al irisului
ceața pătrunde în universul clipei
scântei de mister prevestesc întunericul
păstrează culoare în minte
atunci când doar ea va fi calea luminii
spală tina cu credință
așa vei deschide o alta cale luminii
vorbeai de ochi,
nu te-am ințeles…
era a treia cale?
pătrund prin ea pentru a trece tunelul rozei de foc
poarta spre universal
ochiul din croșetă curge în straturi
savurează un ochi îmbăiat
iar…ochiul irisului de azur
caută speranța între nămeți
griji peste griji troienesc
clipa unei vederi tulburi
ochiul de pește
cumpănă între revărsări de ape și berbecí
străpungeri de foc peste lumi înghețate
ochi de pește încremenit în pocalul de lut ars
geană a speranței
căzută pe lentila mioapă a vieții.
002648
0