cea mai frumoasă femeie din lume

Un text care te patrunde pentru ca il intelegi. Este un scenariu bine facut in care eu simt ca cititor ca ea chiar a fost o prosta pentru ca el a iubit-o pentru ca el se gandeste la ea inca , chiar daca ea a fost o proasta.Si, da, atunci, clar, ii dau dreptate lui. A fost o proasta.Ei,bine, eu acum,nu am facut altceva decat sa povestesc ce ai scris tu aci, in poezie, dar, cred ca este important mesajul. Ca tehnica poemul e asezat bine.Chiar daca uneori sunt explicitate anumite versuri, greseala de a exemplifica, uneori,ceva, este necesara spre binele intregului. E ca acea incredibil de proasta bine redata de tine:)
Mi-a placut sa stii.:)
SilVia

mă bucur că treci pe aici, te mai aștept, cu drag. Am citit și eu câteva din textele tale, știi tu, acelea cu care alergi prin parcuri și... mi-au plăcut :).
Știu că sunt și minusuri aici, mai ales dacă secționezi. Am urmărit doar să curgă așa, ca story. Ea nu e incredibil de proastă :), ea este cea mai frumoasă femeie din lume. Asta e tot ce contează, nu-i așa?
mai vorbim,

alex

***
un text scenariu, cum remarca Silvia. bine regizat, cu efecte si mesaj(e) directe.

muțumesc pentru semn, petruț...
te mai aștept,

alex

mi se pare că aici explici prea mult, Alex. La un moment dat devine un pic greu de urmărit textul. Sau cel puțin așa l-am receptat eu (nu știu alții cum sunt...etc etc). Sunt însă câteva versuri de memorat din poezia aceasta. Eu mă opresc la:
\"să crezi în iubire e ca și cum ai crede
că soarele se învârte în jurul tău și îți
bronzează toate cărnurile\"
și la:

\"despre mine ce să-ți mai spun
ce altceva
îmi agăț doar singurătatea în cuierul
fiecărei femei frumoase sau nu ca pe o
geacă de piele cu ținte\"

pentru că aici se simte că ești foarte foarte implicat.

sper să nu greșesc, sunt abia la a doua lectură a poemului.

raul.

raul, ai dreptate :)
implicare și neimplicare ar fi aici. Vezi tu, eu mă feresc de asta, dar văd că e bine chiar acolo unde nu vreau să se simtă :)). Da, e un text mai lung, am încercat să dau o oarecare cursivitate, voi mai re-citi și eu. Oricum, mă bucur că ai trecut pe aici, că ți-a plăcut, în mare :)

alex

în tot itinerariul acesta real și imaginar, obsesiv te urmărește gândul la ea.
nu degeaba \"e un tip la tine în casă îți face un ceai\"!
mi-a plăcut și faptul că \"iubirea s-a transformat în viță de vie sălbatică
tu - aracul de care s-a agățat\".

poemul tău mi se pare dinadins mai lung și mai explicativ, este ca lăstarul de viță de vie care deapănă sentimentul...

Ottilia Ardeleanu

mulțumesc, ottilia...
e un text poveste, era normal să fie așa, l-am tot citit și nu văd unde devine greoi, unde se pierde cursivitatea :). Apoi întreb și eu, ori e greoi, ori e prea explicit. Bănuiesc că explicațiile nu sunt greu de citit, nu?
mă bucur că a plăcut textul și știi,...
te aștept aici cu drag,

alex

interesant titlul. cea mai frumoasa si...cea mai proasta. fara sa vreau sa te magulesc deloc, ca n-am de ce, si vorba ceea, mi se arde si curcanul pe foc, sunt sigura ca...ai dreptate.
poemul asta plin de detalii are o cascada interioara care te tine conectat de la un cap la altul. nu stiu de ce n-ai primit o mie de stele la el si, in schimb, ai stelute la celalalt, care e foarte...cartarescian (cum si singur te suspectezi). Amanuntul cu pricomigdalele este complet debordant, insa versul in care ea arunca \"firimituri coji seminte\" de parca ar fi hranit intreg universul (apropos vezi ca e un typo acolo \"de parca\" nu \"da parca\")este cred unde se formeaza cel mai complet cuplul de forta \'cea mai frumoasa/cea mai \"proasta\"\'. E o imagine exceptionala a frumusetii si o vulnerabilitatii feminine vazuta prin filtrul masculin.
sa nu te opresti din scris, ok? cind trec pe-aici, pagina ta e una din cele unde ma opresc fiindca stiu ca voi gasi intotdeauna \"ceva\" acolo.

mulțumesc, teea...
e fain comm-ul tău. și sincer. Ai surprins niște detalii tare frumos. Eu nu mă opresc din scris. Aștept același lucru și de la tine, teea

cu prietenie,
alex