Poezie
plastic
1 min lectură·
Mediu
în bolboroseala cărui
sânge înot, ca și cum
nici aici nu ar fi
crescătoria de flăcări
*
draga mea,
mai invită o dată
păpușile la biserică
sunt niște clopote peste
noi. și ne zdruncină
*
de ce crește drumul
în ochiul din ceafă/
uite-așa
pleoapa mea a căzut
în pămînt. cu tot cu
gene
unde-mi sunt nasturii/
i-a luat lacul să-și
lege(ne) apele?
am în mine un vârtej
imediat ce l-am auzit
cercuind am fost mort
*
păpușa mea,
vino să-ți cioplesc gândul.
cu inima.
de ce curge plastic din
cer/ mâna mea s-a lipit
de frunze
pe ce burlane se cațără
toamna de sub zarzări
de parcă nici aici nu aș
frământa pământul//
mierla își drege glasul.
printre crengi. cară în
pene amurgul. pur și
simplu. cară în pene
amurgul//
eu am un cuțit.
chirurgical iau carnea.
de pe păpuși.
mi-o burdușesc în vene
și număr:
plastic 1 plastic 2 plastic 3...
023179
0

Finalul foarte reușit. Și acum număr la plastic. Sunt la plastic. Mă poți cumpăra doar în ambalaj 4.
Îmi plac versurile: \"păpușa mea,
vino să-ți cioplesc gândul.
cu inima.\"- finuț, ironic, cinic, atrăgător.
te citesc.
SilVia