Șerban Foarță

În așteptarea ta, lachei. Auroral, e roz marinul aur oral. E rozmarinul in asteptarea ta, la chei.

Venea olanda din Olanda, venea casmirul din Casmir; ca ni s-a ofilit ghirlanda cuvinte nu am, sa ma mir; am mai dansat o arleziana, a mai cazut

Albă ca Zăpada are șapte feluri de pisici, – de alt soi e fiecare, iar pisoii sunt pitici. Cea dintâi între princese e un siamez (dar n-am să

\"Femeile sunt fructe. Există piersici, ananasuri și alune...\" (Paul Valery) ... Alunele, prea adunate-n sine, iar ananasurile, prea

Doamnele au panglici, doamnele au franjuri, doamnele fionguri și umbrele au: abajururi roșii, parașut-oranjuri, de la Viena, Lipsca, Amburg si

...Parfumurile unor crinoline par fumurile unor crini! O, line par fumurile unor crinoline...

A fost cândva un ceas cu cuc de-origine helvetă, în care Cucul, singur cuc, doar că n-avea servietă, atât era de birocrat după opinia

Un pește negru-l înnegri pe unul alb, - și unul gri veni pe lume din această cromatică idilă castă; iar din cei galbeni și albaștri ieșiră zeci

Ghici, ghici, ghici ce e aia kitsch? - E o chiciură de stele pe un cer de un albastru ca un fund de cratiță, cu un înger, printre

Am un tunel și două mingi, și un flanel cu trei flamingi; dau pe cinci bani patru lei buni, am șase ani și șapte luni; am opt culori și

Unul ca mine, un I.L.C., nu e un cine, este un ce; greu e, pe umăr, să-ți cari nimicul: eu sunt un nr. într-un matricol; eu sunt o

Adie liniștea de seară sub luna-n rozalb: astru pal; sub luna-n roz, albastru-pal adie-l liniștea, deseară, ca în Virgiliu. – Beau amar și

Acum un secol și ceva, ca și prin anul una mie, când se făcea economie, de pergament și mucava, toți îngerii aveau aripi de aur, ca niște

Nici bleu, nici oranj, culoarea nici-nici e a unui franj furat de furnici. Și galben, și frez, culoarea și-și nu are nici crez, nici ce

Măcar că-i levent și cu canotieră, e măgar și violent, și n-are manieră Ei, și ce dacă n-am fost la Cosman, az-noapte, când i-o știu pe

Îți spun și matale: mănîncă petale de vegetale și ce-o mai fi-n pomi; mănîncă rizomi; duminica, lisă de muguri de tisă și spori de

Nunți nu se fac tot anul, dar când se fac, nici zeii nu pot opri elanul cu care pocânzeii se-nfruntă cu terfarii în jocul de-a claxonul pe

Acestei negritudini n-am a-i spune \"lumea Tor\'Blad-Nam\", pentru că nu mai am nici pană, nici tuș, spre a scrie în verlană, limbă vorbită fără

Orice le-ai spune florilor scunde nici, baremi, una nu-ți va răspunde. Singur balonul de păpădie are să-ți spună: Adio, adie...

Era un rai ca-n reveria Yadwighăi: o sofa de pluș în plină junglă,-n feeria nocturnă,-n care făceau sluj, \'nainte de-a-și ieși din vechea lor

Asaza-te sub micul cais si ninsa lasa-mi-te, pana, pe ochi, pe gura si pe mana, va stapani culoarea weiss, precum si-n parul tau de

O damă,-n \'909 (cât de albaștri-i pot fi ochii!) în otomana unei rochii mov-purpurii, cu fir și două plătci îmbinându-se pe umeri precum

I) Doamne! Cu Pan, glicine, galeși, rup și serafii (nea zăcând), rup și se rafinează, când doamne, cu panglici inegale, -și descoperă un ser

Iartă-mă că m-ai visat urât!

Puteam să fiu un dandy brit pe vremea unui rigă George, de vagi aleanuri adumbrit ca de rumoarea unei orgi,- chiar dacă Gainsborough m-ar

Bambușii lungi poartă alene frunze din pene verzi și cu dungi fine ca niște negre nervuri, ai căror nuri când prind să miște un pic,

Þi-ar fi plăcut să-i fii șezlong sau un fotoliu în care ea, în semidoliu, într-un oblong salon, - să stea și să citească, sub abajur, o carte

Sclipesc ochii, sticlesc ochii tigrilor de angora și matrozilor, pe mâneci, tresele și ancora: jos discordia, sus concordia! Or, ei ancora aruncă

O mânecă de cânepă albastră, o mânecă de cânepă e aspră ca viața marinarului pe mare. Pufos e-un șal de àngora la gât, dar nu-nflorește

După acquis-ul comunitar, mai pot, io, rachiul imunitar (ăl de ne apără, dom\'le, de SARS, pentru că scapără ca un vinars; clar ca

Alb-umede picturi, cu galbe,-n culoare mov, de iriși; lungi culoare mov de iriși lungi: albume de picturi... Cu galben de frezia (e o lady!),

Am și-un zid cu, drept balcon, o nacelă de balon... Că nu zboară e, vă jur, vina iederii prea tari și-a ne\'ncrederii din jur, scumpii

Io, d\'o viață, circul supărat și-ncerc să vă spui că circul nu-i decât un cerc, cerc al cărui centru absolut e, pt. unii, saltimbanca, - a cu

Dragi membri și membre, încep cu ideea prelegerii mele: două rime cu-a treia sînt rime-ntre ele; exemplu: septembre, novembre, decembre. Dar,

Ce înger mântuie,-n ev, roza din coloritul nul, mai știu. Dincolo, ritul nu-l mai știu: ce înger mântuie nevroza când lacrimile,-n harpe,

Întinde-mi stânga(ceașca n-o întoarce, nici să nu pui să ți se dea în cărți!); dă-mi palma - ca, privind în ea ca-n hărți fără legendă(`n timp ce

Cine-o supăra o barză, avis pia & benigna, arde-l-ar ce-o fi să-l arză, nu și-ar mai afla odihna; amintirea-i să se piarză cum îi piere, -n

\"...care are această fire întru sine, că dacă o aduc înaintea bolnavului și iaste ca să moară de acea boală, întoarce capul ei și nu-l vede, iară

Galinei Benislavskaia: a făcut întocmai (și la timp) cele mai jos istorisite, din dragoste pentru Serghei Esenin Când amor nu mai e, ne

lui Pavel Șușară Când ți-o fi, insule, mai dor de insule, trasează-i, pe tablă, cu dâră neoablă, insulei Creta, conturul, cu

Un palid nor, pe seară, ca un aerostat, de turnul primăriei ciocnindu-se, a stat. Și guarzi, aprozi, cinovnici ieșiră în balcon, cu capul dat pe

O dată pe an sau de două țigara sau gura-mi fumândă binevoiește să toarcă fumul în formă de cerc: alt nimb în dispersie o

I) Ori poate stai să-ți vină-n palmă de tot niznai și superflu în seara cu atât mai calmă de sus: un fluture un flu cu arabescuri și cu

I) Făceam comers din Deltă până-n Adrianopol cu viguri cu olandă cu (roșu) andrinopol cu tulle cu crep de China cu aspru organdi cu proviant

Când frez, când negru, când maro, - acest pantof al lui Miró pare, cum stă lângă o sticlă cu vin, pe suprafața mesei, că e, la rându\' lui, din

Austria și Elveția îs înguste sau cam scurte, că mingile (să mori de râs!) pot trece dintr-o curte într-alta, peste gardul rar și scund ce le

Măriți de zece ori, - te bucuri să vezi, acum, că zișii muguri se-aseamănă (și în ansamblu, și-n amănunt) cu-ntregul amplu pe care-l reproduc în

AVERTISMENT: Pentru a face ab initio cunoscut că această scriere (lipogramatică, savant vorbind) e una care nu cuprinde nici un Ș/ș & Þ/ț, a trebuit

O enormă sferă Margaretiferă adora Magritte, Dar o mamiferă Vârstnică preferă Bumbi de mărgărit. Puerii lui Democrit Rod mumia-i

Ducându-te,-ntr-o doară, la un music-hall de mahala cu roșie lampă și, pe afișul vechi, o vampă leit ălor de la rampă ce-s, însă, vii și

Siccome la pietra gittata nell\' acqua așa precum piatra pe care-o simțeam afundându-se-n vacua lună a IV-a a anului (altfel frumoasă și care cu

Iată că renaște cel ce, singur, are harul de-a se-ntoarce, curățit prin, mare, flacără; de Duhu\', cel hrănit cu-ambrozie, \'n vârf de chedru

VII) Nu seara cea ex arte suaui nu aceea ci aia mai dincoace când ăia (\'n așteptarea nu mai știu cui): o coaje mai morfolind (de pâine) mai

Să nu rupi, copile, cartea, că pe carte mult o doare; iar de-o s-o jupoi de partea cartonată, cartea moare. N-o mai trage de

Acum, cînd scade rata natalității,-n țară, și vindem prunci de gata păgînilor de-afară, ni-i dor de vremea-n care n-aveam habar de planning și,

Trec țigani pe drum, Drumu-i plin de fum, Fumu-i plin de scrum, Foc ardea! Vai țigani, țigani, Gipsies și gitani, Fără cer și ani, Trec pe

\"Mă tot rog, îți fac ispită, vrednic fabulist: zi-mi ceva cu vreo aspidă, cu un basilisc!\" (Ș.F., Vasiliscul și Aspida) Diseară(dacă o să

Șerban Foarță DILEMATICE Mărțișoare Domnișori și domnișoare, răspoimîine,-n calendar, e o zi cînd mărțișoare ni se dau (sau dăm) în

XI) Ce ape curg în albie: vagi dense meliflue \'n felul gumei arabice de-nfățișarea humei dar nu de var (căci purpurii): ce nume-i poți da

Tare ne zgîndără soartea cea luzără: unde mai sîntără ăia dă fusără? Mult au mîncatără, mult au băutără, mulți le-au cîntatără din

Îndeobște, cădea tot în zile de lucru: nici un fulg nu cădea, nici un înger volucru nu foșnea în azur, a pînzeturi străalbe; mai cu seamă,

Viața-i o iaurgerie; din chefiruri, bântuie,-n iaurgerie, dulci zefiruri. Viața-i o tutungerie: lungi trabucuri cumperi din tutungerie, să

N-o fă pe nebunul: pune-ți femeia (cît nu-i vine toamna) la treabă, cu unul ce-o face,-n Nemeia, pe leul; iar perna împarte-o cu doamna Hydră

Dac-am scri cu miez de pîine fără vină sau prihană, literele, pînă mîine, păsărilor le-ar fi hrană. Păsărilor, le-ar fi hrană litera din

Făt-Frumos venea, în ceată sau fără suită,-n tîrg, pe cal alb, cînd da în pîrg dragostea, mult mai înceată pe atunci, decît e azi cînd, în

Nemaiintegru, regele negru se dezînnegrea, în vreme ce, calp, omologul său alb se tot înnegrea. Când dezînnegrirea ca și înnegrirea le-ajunse

un vals slav rotitor întru slava ta vals ușor roșu `n obraji de atâta efort dansezi fals mon amour și cânți fals acest vals și ești greu mon amour

Ferice de greierul carele,-n creierul verii, dă tonul la cîntec și-o ține așa mult și bine, - ca,-n gramofonul Columbia, o placă de smoală

Caută-ți șansa, mătușă, cu ansa de cupru sau staniu (ce bîțîie straniu, pe axă, ca acul busolei); întreabă, \'nainte de-o treabă sau alta,

\"Dacă albastrul caeruleum cu galbenul citron de cadmium ne dă un verde acceptabil, melanjul de ULTRAMARIN CU PURPURÃ* este de- parte de a ne da

Ajungând la țărmul mării țării, Coborâră-n dreptul gării țării, Și, până-n albastrul zării țării Noastre,-n mijlocul brățării țării, Se

Prîslea, cînd ninge, zice că \"minge\"; mingea, cînd ninge, se face puc; pucul nu sare, ci, doar, tresare, căci nu prea

ei își trag palme ei își trag picioare ei își trag covorul de sub picioare ei își trag de sub ei scaunul ei

1 Pe lângă palindromica Nora Aron, domnișoara Carmen Carpen era o paronimică banală, fie și dacă nu lipsită întru totul de o anume expresivitate.

\"Iozemiti, Iozemiti, vale tainică și dulce...\" (Veronica Micle, Lac-oglindă) Atât de fragedă(și, ah, ei doi având să treacă-n limbă tedescă

Pe-o gamă zisă \"des Parfums\": invenție-a unui parfumier din Nisa (ori din Grasse?), Mesnard, de pe la finea unui secol estetizant și sinestezic,

Elevul mediu știe și el că Evul Mediu fu un castel, astăzi defunct, prin care circulă fantomele. Punct (și nici o virgulă). Că,-ntreg Evul

A nu se uită la B care se uită la C care se uită la D care se uită la E care se uită la F care se uită la G care se uită la H care nu se uită la

Cică niște fără-saț Duceau lipsă de-antebraț, Și-au rugat un râu cam bleg Să le dea un braț întreg. Râul, bifurcat ad-hoc, Juca noaptea

Voua, celor din hronici, pecetii si herburi fiarelor nepascatoare de ierburi, nepasatoare de carne de fiara, neumbrite de nour, nearse de

Un set de 4 degetare, verzi, încă, în septembrie, -n 8, când le vom fi cules, de ghindă, maschează cele 4 nituri prin care e fixată-n zid o, nu prea

Ah, după-masa ceea, -n care ne obosisem, tu și eu, să transformăm o farfurioară, albă cu dungă conabie, -ntr-o scrumieră; căci aveam oaspeți, peste

Un măr amărui prin care lucarne deschid, ca-ntr-o carne de melc, - cărărui își fac, în amara lui inimă, viermii ce-adastă a

Cine știe, copii, cum ieși-vom la testul dnei de Fay, care constă în a desena o femeie sub ploaie, căci n-avem habar de ce urmărește, printr-însul,

Ai intrat în parcul populat cu sorcovi și-ai cetit poeme(trei) de Paul Celan; palida domniță curățase morcovi și se colorase ca un

Domană, entomologul de duminică ce sunt, adună fluturi capturați de către alții, iar celor vii, ca și acelora, mai nobili, pe care-i conservăm sub

...cu umbre, lande, doamne în crinolină albă. (În crin, o lină, albă, zadarnică ardoare.) Cu albă: za darnică, ard oare?) Cu doam- ne-n voal (ten

Păr încălzit de soare și șaten pălind ca un saten și oare nu cu miros ca ieri de alge amar în prenostalge adieri?

Spălai ferestre: geamul dintre noi părea să se subție, să se toace, răsșters cu verde spirt și ghemotoace de ziare vechi (de miercuri sau de

Cum cei ce pe coșciugele toscane, soț și soție, într-o rână-mi stau ca la ospățul din ajun, și au surâsul echivoc al unor stane ceramice, prin

Domnișoare cinefile din Los Angeles New York cine filele vă-ntoarce? - Domnii șoareci ni le-ntorc. (Domnișoare ce-a vanilie mirosiți nu a

Hai să murim prin autosugestie noi, care ne vom fi făcând, de n ori(-1), bine printr-un gen de tratament himeric, de congestie, migrena,

Ajuns la cină cu-ntârziere, diseară, dl Chopinhauer, din buzunarul de la pieptul gherocului îngust va scoate, cu greu, un rând de verighete, două

O dansatoare fost-au cu Un dansator, pe vremuri, Pe-un fir atât de sus că nu Puteai ca să nu tremuri. Numai că ei, copii în tot Ce nu-i

Domnișoară funambulă ce miroși a boule-de-neige și-mi faci pași de lunambulă cu un tigru,-n lesă, bej; domnișoară ambulantă ce,-n Bulogne, în

...visân- du-se citind o carte, pe ca- re-o scrie-n lapsul însuși, de timp, în care o citește, - dacă nu chiar DUPÃ aceea: ea răspunzând

Acum, când ea-și consultă ceașca, pe care-o ți- ne ca pe-o floare(din soiul \"lupidragi\") de ansa fragilă și cu dulce galb, cu ce cuvinte aș

Cum fața voastră e aceeași, când sunt mai lâncede, mai vagi culorile în care-aleea-și dizolvă albul printre fagi: A d i o Cum foarte

Ele moi savonuri, ele dulci eponjuri, elele, așijderi, parasoluri au: meduzeiforme sau în chip d`oronjuri, în a căror umbră, visătoare, -mi

Dă-mi, doamnă, o crenguță de vâsc cu boabe albe ca atingându-ți fruntea, să te sărut licit pe tine, -al cărei nume-l tot bâigui fericit în

Ronțăind alune, lunea, marți, lingând un marțipan (care are moliciunea unei catifele panne), uiți de vineri și de izul ei de vinete

Când fulgeră, se pare că ni se face-o poză de pe Planeta Roză, pe care toate cele nu au cum să nu fie film și fotografie, căci nu se nasc

Cuprinsul I. Aproza(u)r II. Via Appia III. Le con d’homme! IV. Cuoiaiomente V. Ecolalie VI. Pastel VII. Fâneața, fâșneața ș. cl. VIII.

Îți botezasem, într-o vară(căci te durea de niște zile, din cauza unui pantof), haluxul stâng \"bietul Ioanide\". Era în idele lui iunie; era

Morală fără fabulă \"Porcul e cinic .\" G. Călinescu Un porc din Porcia sau mai de p\'acìa, ce-și zise el, porcul, mangalița,

Ce-ți cășună pe căpșună, fragă dragă, fragă jună? Când te uiți la coacăze, spune și tu: \"Coacă-se!\", - după cum, mai acri,-și spun și verii

Ce-și zic șopârlele, sorindu-se alene pe resturile templelor elene, când lin adie vântul printre lauri?- \"Vax! Noi i-am apucat pe

\"Cu roza vânturilor la butonieră, plutesc pe ape - amiral.\" (Andrei Tudor, Yacht) La butonieră, câte-o roză a vânturilor să ne punem, iar

\"Mândră mi-este rochia Și mă cheamă Nokia...\" (Pseudo-Eminescu) Cine n-are gene lungi și erogene să-i tivească pleoapa, să-i rețină