Третьего декабря
de Șerban Foarță(2009)
2 min lectură
Mediu
Galinei Benislavskaia: a făcut întocmai
(și la timp) cele mai jos istorisite, din
dragoste pentru Serghei Esenin
Când amor nu mai e,
ne rămâne sub cer
o Promenade des Anglais,
un Hotel Anglettere.
Unii mor când vor ei,
ceilalți nu-și cunosc ora;
pentru blondul Serghei
moare nu Isadora.
(Să juri, azi, nu-ți mai cer,
pe-o eșarfă, un șal
de un bleu deleter, -
de un roșu prea pal!)
În decembrie, -n trei,
zi înscrisă cu dalta,
pentru blondul Serghei
sinucide-se alta.
*
După ce a fumat
un pachet de țigări
sub un cer afumat
ca al negrelor gări,
mai stângace la tir
decât Gărzile Albe,
într-un alb cimitir
moscovit(printre albe
mușuroaie și flori
ca de sorcovă, falșe,
tresărind în fiori
de vânt alb, \"i tak dalșe\"),
ea și-a tras prin rever
(lângă unul din dâmburi)
șase mici sâmburi
de revolver...
...Dreapta, nesigură
(fier și mătase!):
pentru o singură
inimă, șase:
pentru o singură inimă,
șase.
*
Eu, să juri, n-am să-ți cer,
pe-un pachet de țigări
\"Mozaic\", sub un cer
ca al negrelor gări!
Unii mor când vor ei,
alții, când bate ora;
câțiva mor ca Serghei,
ceilalți, ca Isadora.
Nu mi-i gându`la ei.
Ci la Ea. (Mă asculți?)
Unii mor când vor ei.
Ceilalți, nu. -Cei mai mulți.