Pasărea Calandrinon
de Șerban Foarță(2006)
1 min lectură
Mediu
\"...care are această fire întru sine, că dacă o aduc înaintea bolnavului și iaste ca să moară de acea boală, întoarce capul ei și nu-l vede, iară decă iaste ca să se scoale bolnavul, îl veade și toată boala iase dintr\'însul.\"
(Floarea Darurilor)
Vine. Fără s-o chemi. I-auzi. Bate-n geam.
Intră. Fără să-i ceri. Mândră și de neam.
Vede. Prin carnea ta. Ca priintr-un geam.
Albă. Calandrinon. Cu ochi de mărgeamn...
Soră, pasăre-n alb...Psihi mu!
Harnic, darnic duh!
Patemi, boale și chin: ia-le tu,
du-le în văzduh...
Dreaptă. Făr\' de-a clipi. La biet patul tău.
Priivindu-mi-te. Cu drept ochiul său.
Izbăvindu-mi-te. De ăl ceasu\' rău:
Fiară. Cu dinți de fier. Zimți de fierăstrău.
.............................................
Pleacă. Și-n urma ei: foi de trandafir.
Doctor. Fă\'r de arginți. Straniu musafir.
Albă. Calandrinon. Cu ochi de safir.
Albă. Calandrinon. Cu ochi de safir.
Trebuie deasemenea precizat, că la realizarea acestui text
a contribuit și poetul Andrei Ujică.
Poemul a apărut în anul 1976, în volumul \"Texte pentru Phoenix\"-Editura Litera-București.
Cu stimă.