Pe o aceeași melodie
de Șerban Foarță(2009)
1 min lectură
Mediu
Domnișoară funambulă
ce miroși a boule-de-neige
și-mi faci pași de lunambulă
cu un tigru,-n lesă, bej;
domnișoară ambulantă
ce,-n Bulogne, în Istanbul,
te-arăți, albă și bufantă,
fără nici un preambul;
domnișoară fără cârmă
pe pământ, ci nu-i păcat
că,-ntre noi, un fir de sârmă
e, - și marele spagat?
*
Domnișoară nu-știu-care,
într-o seară, tigrul guard
am să ți-l momesc, se pare,
cu o blană de ghepard;
n-aș putea, însă, oglinda,
domnișoară-n kimono,
Estralada, Rosalinda,
să ți-o pun în ochi, și n-o
să-ți spun eu că ambulanța,
domnișoară fără greș
cum e, la spițer, balanța,
te așteaptă de când ești...
*
Dar, dacă așa ți-i datu\',
domnișoară brambura,
am un leac: Tolle grabatum
tuum et... funambula!