Dimineața cu aromă de scorțișoară

Nu un poem despre renuntare,ci unul despre cautarea linistii de dincolo de ganduri,apropierea de lucrurile care exista pur si simplu,eliberarea de frustrari si neputinte.Dar sa fie oare,aceasta,linistea?
,,cred că e vremea să întorc umbra
dintre firele ierbii și să las
iubirea din cuvânt să
rătăcească într-un sân de femeie\'\'
Renuntarea la cuvinte nu echivaleaza oare cu o mutilare a fiintei?
o poezie care aduce sensuri si sentimente,pare-mi-se cu un ton nostalgic
sincer,
Diana Tugui

diana/lorena,
da, nu e un poem despre renunțare ci unul despre găsirea liniștii, cum bine ai remarcat.
un poem despre eliberare...
uneori liniștea e tămăduitoare alte uneori e o boală incurabilă care adâncindu-se îmbracă singurătatea care la rândul ei e stranie și dureroasă...

finalul, desigur aduce sensuri. depinde de cel care o citește și ce vrea să vadă dincolo de cuvânt și să rețină...

mulțumesc mult pentru înțelegerea cuvântului scris aici.
cu prietenie,
teodor dume,

Faptul că nu m-am aflat printre comentatorii textului Liniștea din capătul venei cred că mă poat opri să mă preumblu puțin printre cuvintele tale.
Poemele cu abur de scorțișoară încă de dimineață au un conținut plin de interpretări.

Accentul intim al acestui poem, nu are un singur destinatar, intimitatea lui nu este restrânsă. Sfera sentimentului de aici nu este răspândită către cei care au lăsat comm În cazuri de genul acesta( dedicație), poemul pare că-și pierde strălucirea și sunetul, dar aici e cu totul altceva, poemul vorbește și celorlalți lectori cu toată inima, dând cuvintelor libertatea de exprimare.

maria,
ești bine venită în grădina gândurilor mele pentru că ești un OM în adevăratul sens al cuvântului cu trăiri și știu că vii cu gând pașnic încercând să construiești și să sădești frumosul și binele.

ai dreptate când spui că poemul vorbește și celorlalți lectori, chiar dacă, în subtitlu, am făcut oi precizare. am făcut-o datorită exploziei de comentarii pe acel text liniștea din capătul venei. unii spuneau că tatonez mereu aceeași temă filozofică și că vezi doamne ar duce la plictis. doar păreri...

mulțumesc, maria, ești un lector avizat care știe când și unde să intre.

stimă și considerație,
teodor dume,

De mine seara nu voi mai fi eu, nu voi mai simti rasuflarea trecerii pe la mine prin camera, voi pune o muzica si voi dansa cu cele mai ascunse ale mele. De mine nu ma veti regasi aici, ci in camera comuna, acolo unde ne spalam ghetele.
LIM.

LIM,
un poem în desfășurare commul tău. mi-a plăcut.
mulțam fain de semn.

același,
teodor dume,

Sigur, am dori ca Dumnezeu să ne privească îngăduitor pentru toată nimicnicia noastră, pentru lipsa unei ierarhii a valorilor. Poate n-ar fi trebuit atât sarcasm, când textul se încheie așa de bine. Doar o părere, eu nu dau verdicte, nu vă înțeleg încrâncenarea din comentarii. Cred că este ultimul comentariu la un text al dumneavoastră.
Dumnezeu să vă lumineze!
Cu stimă,
Pașa

george,
cu îngăduința ta mă încumet a răspunde cât mai aproape de adevăr.
n-am prea înțeles ce înseamnă \"nu vă înțeleg încrâncenarea din comentarii\"
ori eu nu sunt încrâncenat, nu mă infiorez și nici nu port mânie pe cei care trec și lasă semn , fie și unul rău. cam asta am înțeles eu.

trecerea lui george pașa prin textele mele aduce bucurie și nu văd de ce aceea răzgândire de a nu mai trece. dacă în mod inconștient și fără vină, am incomodat sau supărat îți cer iertare. invitația de a comenta în pagina mea este permanentă.
chiar și această trecere, cu un semn pe care nu prea l-am înțeles, mă bucură.

mulțumesc pentru oprire și semn. dacă nu mai treci prin pagina mea e ca și cum mi-aș pierde o fărâmă din încrederea în mine.
cu scuzele de rigoare,
stimă și considerație,
teodor dume

păi Teo dragă, tu nici n-ai scris texte filosofice, tu ai scris ceea ce simți, ceea ce nu-ți procura liniștea, îți înmuia condeiul în cerneala neliniștilor, chiar dacă metafizice, nu, nu sunt texte filosofice, sensurile versurilor au aura filosofiei, dar sunt născute din zbaterea cuvintelor, din împletirile metaforice ale vieții și morții...nici n-ai scris texte filosofice!
și dacă o să mai am timp
o să dărâm toate gândurile
și voi vopsi gardul în alb
apoi o să-mi las capul pe spate
ca să mă văd trecând prin albastrul
fisurat al cerului...
așa să faci Poete și atunci \"Dumnezeu (poate) te va privi îngăduitor\"...
Această ultimă poezie m-a \"trezit\" nițel din reveria care mi-o procurau textele tale și m-am întrebat dacă dl. Pașa nu are ceva dreptate în cele spuse...dar cred că în sensul în care textele tale ar putea să pice în manierism, \"culoarea\" lor pe ansamblu are aceiași cromatică, sunt crochiuri în tonuri de gri, este doar o părere generată de commurile oarecum critice la sciitura ta, nu-mi pot defini cu precizie sensul propus, dar, există și posibilitatea căderii intro formă de redundanță...
textul de față demonstrează că există și un alt Teo, descătușat de maniera obișnuită, fără a pierde nimic din plasticitatea și profunzimea cuvintelor...
Eu asta am simțit, sau mai bine spus, m-au decanșat versurile tale din textul de față, care pare mai filosofic decât altele denumite ca atare...
cu aceiași prietenie,
eugen

eugene,
eu te așteptam ca de fiecare dată și îți mulțumesc c-ai fost ultimul sosit.
eu n-am afirmat niciodată că domnul pașa nu are dreptate. da, domnia sa, are multă dreptate, pentru că e unul dintre lectorii binevoitori și încearcă să corecteze acolo unde se mai poate. pentru mine orice semn semnat george pașa este un îndemn și un crez.
legat de textele filozofice , nici eu nu prea știu dacă sunt sau nu filozofice, dar știu că dacă a atins coarda sensibilă a trecătorului și a plăcut, înseamnă c-am realizat ceva, indiferent de gen sau cum i-ar spune scrierii. eu nu încerc să scriu după șablon, ci scriu după cum simt.

commul tău prietene este justificativ și poate de aceea nici nu ai trecut mai repede. eu nu port supărare pe nimeni. aici de față cât și în textul cu pricina liniștea din capătul venei au fost doar păreri.și mi-a plăcut să văd punctul de vedere al acelora care mă citesc, fie și ocazițional.

mulțumesc, prietene pentru remarcă și susținere morală

același,
teodor dume,

precizez că acest text chiar dacă în subtitlu am specificat că se dedică acelora care au lăsat comm la poemul liniștea din capătul venei,nu a fost ca o intenție rea, ci dimpotrivă, am vrut să le mulțumesc, (fără ironie, cum unii au crezut)pentru că m-au atenționat asupra textelor mele care mare parte sunt cu tentă filozofică. știu că mereu același fel de mânare nu mai place după un timp ajungându-se la saturație. așa, prin textul de față, m-am gândit să-i informez că voi face o pauză și nu voi mai scrie texte cu tentă filozofică. sigur unii au înțeles greșit mesajul meu.
îmi cer scuze și rog să ia de bun spusele mele de acum.

mulțumesc mult tuturora
același,
teodor dume,

Teodor, aș fi vrut să fi spus mai multe dar am observat că prietenul nostru Eugen a spus cam tot ce era de spus. Se observă aici aceeași mână a scrisului dar cu altă cerneală. Aici o parte din \"eul\" autorului se regăsește mai atent, mai calm, mai detașat.

Îmi place.

Cu prietenie,
Marius

marius,
îți mulțumesc mult pentru sprijinul moral. ai marcat în momentul în care trebuia.
mă bucur că ți-a plăcut această schimbare, numai că textul de față e o sesizare la adresa acelora care mi-au spus ajunge cu textele filozofice. adică eu tratam mereu același subiect care mă și ne frământă. sigur că nu-i viabil pentru generațiile tinere. și nu văd cum pot ele comenta o stare dintr-un text care nu o simt.

încă un mulțumesc, prietene!
același,
teodor dume,

eu nu stiu de ce te-ai obosit să scrii toată lamentația aia gigantică din subtitlu. mi se pare doar un truc ieftin de a atrage comentatori. vezi, teo, să nu devii prea comercial. în început nu văd decît o declarație solemnă că renunți la \"texte filosofice\" de dragul publicului. dar vezi că, esențial, felul tău de a scrie nu s-a schimbat cu nimic, deși încerci să combini ceva din viața reală cu \"e vremea să întorc umbra
dintre firele ierbii\". o să-ți las o varianta care, cred eu, că ar face o schimbare de ansamblu, dacă vrei să încerci să scrii fără eticheta \"texte filosofice\".

așteptările tale


de mâine dimineață
n-o să mai scriu ca pînă acum

firește

o să dorm mai mult
lângă femeia geloasă pe
blugii ei mulați

o să șterg praful de
pe toate nimicurile
și o să închid lumina între coaste
locul unde ieri îmi țineam neputința
toate frustrările o să le arunc
la coșul cu rufe murdare

o să pun și puțină muzică
poate un blues
așa mai răresc din gânduri
în spatele șifonierului
tatuat cu păianjeni

gata cu drumurile lungi
cu așteptatul lîngă semafor
și cu biletele de tramvai perforate
la a doua stație

o să golesc noaptea din mine
ca să pot învăța să râd

o să-mi vopsesc gardul în alb
lăsîndu-mi capul pe spate
ca să mă văd trecând prin
albastrul fisurat
al cerului

Dumnezeu mă va privi îngăduitor

domnule teodor ,
compuneti frumos
insa \"blugii\" se scrie blue-jeans
:)
felicitari

katy,
mulțumesc mult. am restructurat întregul păstrând doar ceea ce mi s-a părut esențial. varianta ta limpezește. te mai aștept.

sorina-maria,
mulțumesc de primul tău semn lăsat la mine în pagină.


mulțumiri de suflet,
același,
teodor dume,