Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Jurnal

decembrie se repetă

carte: moartea, un fluture alb

2 min lectură·
Mediu
tata a murit într-o noapte de joi spre vineri aerul greu amplifica teama sub cerul atât de rece și negru se prăvălea ca un bulgăre lumina adâncind disperarea undeva s-a produs o greșeală mama avea ochii sticlați și mirosea a pâine proaspătă mă ținea strâns cât mai aproape de piept să mai fim împreună doar pentru o vreme dincolo de toate acestea chiar și Dumnezeu clipea îngăduitor poate sunt vinovat în ideea că n-am știut să aprind o lumânare pentru tata dar exista riscul să nu pot să-l mai strig ca atunci când îmi doream să fiu bărbat și îi imitam toate mișcările însă am învățat cu timpul că acel ritual e jumătatea care rămâne aici mi-e teamă acum respirația îmi aburește vederea bântui printre imagini undeva la margine cade o stea îmi aduce aminte de copilărie de serile târzii în care număram stelele în cădere și inima îmi bătea ca aripa unui fluture nici nu știu dacă totul e adevăr sau minciună dar știu că dincolo de clipa aceasta mă așteaptă tata și e decembrie am glezne de sticlă realitatea mușcă din mine sufăr dar nu spun nimic nici nu vorbesc despre tata e decembrie și oricum anotimpurile se repetă
0288.854
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Jurnal
Cuvinte
201
Citire
2 min
Actualizat

Cum sa citezi

Teodor Dume. “decembrie se repetă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/teodor-dume/jurnal/13995000/decembrie-se-repeta

Comentarii (28)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@ioana-geacarIGIoana Geacăr
Fain discurs, simplu, dar cu o mare putere de sugestie ( "mama avea ochii sticlați și
mirosea a pâine proaspătă
mă ținea strâns cât mai aproape de piept
să mai fim împreună doar pentru o vreme" )fără nicio exagerare, sau urmă de patetism, o poezie -jurnal, discretă.
Hm, și ce final...!!!
0
@lavinia-miculaLMLavinia Micula
anotimpurile se repetă, da. oamenii, nu.
am întrezărit un fel de a spune că decembrie poate fi o plecare "într-o noapte de joi spre vineri".
cei rămași închid și deschid porți, ca pentru sine.

lavinia
0
FAflorian abel
(fiind un text care, după lecturare, impune tăcerea, reculegerea, lacrima aceasta, de înaltă spiritualiate este bocetul îngerilor și e de ajuns) vin doar cu o sugestie, primul vers, dat fiind că implicit după joi vine vineri, specificarea dă continuitate timpului care , în astfel de momente, se oprește. Pentru a îndepărta sugestia că "și mâine e o zi", îmi permit să propun formularea "tata a murit când joia se sfârșise" ar fi de ajuns pentru final și sfâșiere, deși în durerile personale nu ar trebui să intervenim cu modificări.

Un text care mi-a tulburat aducerile aminte. Cu emoție, Florian Abel
0
@teodor-dumeTDTeodor Dume
ioana geacăr,
o trecere care onorează. mulțumesc mult pentru semn și pentru modul de înțelegere și recepționare a mesajului.
cu multă sinceritate,

lavinia micula,
da, o interpretare corectă. mulțumesc de oprire și înțelegere.
să ne citim cu bine,

florian abel,
îmi face plăcere această trecere cu atât mai mult cu cât vine de la un om care știe momentul în care se tace în fața durerii.
mulțumesc de semn și de aplecare asupratextului meu.

cu mulțumiri tuturora,

același,
teodor dume,
0
Distincție acordată
@emil-iliescuEIEmil Iliescu
În decembrie, fiecare dintre noi simțim cum aburul unui alt an ne părăsește evanescent, luând cu el toate visele noastre. Împlinite sau nu...
Amintirea dispariției unei ființe dragi, în prag de decembrie, nu face decât să ne amplifice durerea că cel care a plecat nu mai poate privi de lângă noi steluțele din bradul de Crăciun. Și, atunci, ca o lamă rece trece prin sufletul nostru chipul omului drag, cel ce ne-a dăruit sămânța ființării pe acest glob de humă. O poezie la fel de profundă ca acest anotimp care în curând va picura pe sufletele noastre din moara adâncă a cerului lacrimi de zăpadă.
Cu prietenie, Emil Iliescu
0
@liviu-ioan-muresanLMLiviu-Ioan Muresan
o poezie sensibilă, în ton cu anotimpul. Anotimpul a adus aici nostalgia? Amintirea să fie atît de vie încît anii să nu-și lase urma? Sau poate tocmai această trecere și dorința păstrării amintirii. Teama e însă acoperită de resemnare, bine transmisă aici. Și eu prin asta înțeleg poezie, prin emoția transmisă.
0
@teodor-dumeTDTeodor Dume
pentru trecere, citire și semnul luminos.
această stea o consider ca pe un dar în ajun de moș nicolae. lumina aceasta îmi aduce aminte de noaptea aceea de joi spre vineri, noapte în care nu am avut tăria să aprin o lumânare pentru tata. și doar pentru că voiam să stau cât mai mult lângă el.

mii de mulțumiri pentru acest gest.

stimă și considerare,
teodor dume,
0
@teodor-dumeTDTeodor Dume
efectul trecerii tale pe aici este unul benefic. decembrie, pentru mine, este luna în care s-a stins o stea. decembrie, pentru mine, este luna în care m-a părăsit tata. în mintea mea de atunci nu aveam cum să înțeleg simbolul lumânărilor aprinse la căpătâi și nici nu aveam cum ști că ele luminează, pentru o clipă, plecările definitive. de fapt acxele plecări mă frământă și în ziua de azi. le caut rostul pe care nu l-am înțeles și poate nu-l voi înțelege niciodată, deși știu că fără acele plecări copiii noștri nu pot să esiste.

m-am lungit. scuze.

cu sinceritate,
teodor dume,
0
Un strigăt elegiac către vâslașul de peste Styx. Hehe, ce strigăt de fluture!

În fața întrebărilor fără sens Teodor Dume ne învață blândețea. Pentru chipurile sobre ale poeziei sale, el nu folosește tipare rigide din ghips. Tiparele lui sunt din abur și fum, dar țin laolaltă formele solide ale unei poezii cu vibrații de bronz.
0
@cezara-raducuCRcezara răducu
voi mai veni.doar să am certitudinea unei emoții cum greu mai aflu prin jur. nu îl cunosc pe omul teodor dume, știu poetul.
ce bine că dl iliescu a luminat!

undeva la margine cade o stea

ce copilărie o duce cu ea...
rara
0
@teodor-dumeTDTeodor Dume
o trecere ce onorează și mă face mult mai responsabil în ceea ce scriu.
mulțumesc mult și vă invit cu mult drag în pagina mea.

stimă și multă considerație,
teodor dume,
0
@teodor-dumeTDTeodor Dume
sensibilitatea cuvintelor care alcătuiesc commul tău mă face să mă așez în mijlocul cuvântului și să tac. nici nu știu cum să mulțumesc pentru gestul de a a-mi fi oaspete.

cu sinceritate,
teo dume,
0
@george-pasaGPGeorge Pașa
Nu sunt un amator al poeziei-jurnal, dar ceea ce ați scris aici, domnule Dume, denotă multă sensibilitate. Nu mă pricep la comentarii, doar atât vă pot spune (și este o simplă impresie de cititor, fără veleități critice): încercați să scăpați de unele tendințe prozaice, fiindcă, din câte am observat, aveți o structură sufletească prin care se poate exprima mult mai bine lirismul.
0
@corina-gina-papouisCPCorina Gina Papouis
deosebita punctarea realitatii aici: undeva s-a produs o greseala/ mi-e teama acum/ ma asteapta tata/ e decembrie - si cum totul este legat in poezia dintre..

un poem care ne aduce mai aproape..

primul vers este atit de palpabil incit ma trimite cu gindul la Iulie, intre luni spre marti cind..




cu drag,
Corina


0
@teodor-dumeTDTeodor Dume
mă simt onorat de trecere și semn.
da, aveți dreptate în legătură cu "tendințele prozaice". și marea deficiență a mea este și graba de a scrie fără să mai revin pe text.

mulțumesc frumos!

cu stimă,
teodor dume,
0
@teodor-dumeTDTeodor Dume
corina,
presimțeam acestă vizită. și iată că ai venit. îți mulțumesc din suflet. știu că trecerea ta îmi poate confirma câtuși de puțin adevăr din cele scrise aici.
da, acum în prag de sărbători ar fi bine ca oamenii să ierte și să fie mult mai aproape unii de alții.

mulțumesc mult.

cu sinceritate,
teodor dume,
0
@eugenia-reiterEREugenia Reiter
referitor la text, acum:
evit, din varii motive, să comentez astfel de texte. și când spun "astfel de texte" mă refer la textele care mă emoționează și în care mă regăsesc, oricât de puțin.
eu nu cred că "doar oamenii buni mor în decembrie".
aș fi ales alt titlu, e prea sensibil textul. l-am recitit de n ori și de fiecare dată m-am revoltat pe titlu.

cu respect
eugenia
0
@teodor-dumeTDTeodor Dume
doamna egenia,
în primul rând vă mulțumesc pentru trecerea prin pagina mea. acest semn îl consider ca pe un DAR în ajun de moș Nicolae. îmi sunteți un oaspete drag.
mă bucur sincer că v-ați regăsit, chiar și foarte puțin,. nici nu se putea astfel, pentru că oricine scapă o lacrimă de durere atunci când cineva pleacă pe drumul cu un singur sens...
fiecare din noi am pierdut pe cineva drag.
referitor la titlu.
individualizată această stare mă face să cred că am dreptate, pentru că tatăl meu a plecat chiar într-o joi spre vineri din luna decembrie. plecarea lui tatas în luna decembrie m-a făcut să cred că doar oamenii buni mor în decembrie.
sigur că da, aveți dreptate că în fiecare zi, indiferent de lună, pleacă oameni buni și nu se mai reîntorc. aici aveți dreptate. poate ar trebui să umblu la titlu, să-l fac mai accesibil.


ps:
referitor la răspunsul individual din commuri.
nu am făcut-o intenționat. regula este regulă și trebuie respectată. îmi cer scuze.
multă stimă și considerație,
teodor dume,
0
@silvia-goteanschiiSGSilvia Goteanschii
Teodor, dacă tot vrei să sugerezi ce spui mai sus , cum că anume în ajun de moș nicolae, deci decembrie, a murit tatăl poți schimba atât cât să nu atingi sensul și să păstrezi esența, pentru că, e adevărat, sună absurd să spui că doar cei buni mor în lumea asta. mă gândesc la : mort în decembrie, desigur, doar o sugestie.
0
@silvia-goteanschiiSGSilvia Goteanschii
în luna..în loc de lumea
0
@teodor-dumeTDTeodor Dume
silvia,
țin mult la titlu, pentru că fiecare crede în felul său că părinții lui sunt cei mai buni, dar îți dau dreptate. ai multă dreptate și mă voi gândi la un alt titlu mai general. individualizându-l acaparez în totalitate stările și mesajul.

nu știu. poate vii cu o sugestie care să nu modifice traiectoria întregului ci doar să generalizeze momentul.
"mort în decembrie", nu sună rău dar îmi pare prea direct. oricum dacă nu găsesc nimic îți voi "fura" sugestia.

cu mulțumiri,
teodor dume,
0
@silvia-goteanschiiSGSilvia Goteanschii
da, direct, greu poate, dar care ar acoperi perfect starea textului
și dacă vei alege să spui "mort în decembrie", textul poate începe fără tata a murit , ci de la - într-o noapte de joi spre vineri..., asta pentru că titlul s-ar repeta imediat și nu prea sună, apoi, tata apare și spre final, chiar de două ori, ori atmosfera spune destul
0
@dan-g-dediuDDDan G. Dediu
decembrie se repetă*
0
@silvia-goteanschiiSGSilvia Goteanschii
titlul sugerat de Dan e și mai bun. Zi frumoasă!
0
@teodor-dumeTDTeodor Dume
sunteți doi oameni frumoși și buni.
da, "decembrie se repetă" e un titlu bun. o să modific.

mii de mulțumiri!

cu sinceritate,
teodor dume,
0
@ottilia-ardeleanuOAOttilia Ardeleanu
se repetă această trăire a pierderii, a durerii, a conștiinței care nu vrea să se împace cu lipsa persoanei - modelul în viață.
Teo, versurile tale sunt lacrimi nevăzute, sunt inhibări, sunt trăiri dincolo de care se dorește un miracol...

"poate sunt vinovat în ideea că
n-am știut să aprind o lumânare pentru tata" - o poți face oricând...

impresionată,

Ottilia Ardeleanu
0
@teodor-dumeTDTeodor Dume
pentru trecere și semn. commul tău e unul sensibil și de suflet.

cu sinceritate,
0
@teodor-dumeTDTeodor Dume
doamna eugenia,
de dragul stărilor care ne fac să ne uităm în noi înșine. și la sugestia d-voastră și a mai multor colegi de site am schimbat titlul.
mulțumesc dan!


da, decembrie se repetă
0