Silvia Goteanschii

spre dimineață fantomele au ieșit din dulapuri din casetele cu bijuterii și se joacă cu niște cranii posibil e vorba de sorescu și cioran nu m-aș trezi dar mi-ai spus că sunt o femeie cu

O jumătate din mine este o pagină goală pe care se scrie continuu, deși cerneala se ia de fiecare dată și scrisul se pierde. Cealaltă jumătate e un drum pe care cândva, demult, au mers

E iarba udă, știi, pașii pe iarba udă nasc emoții, de exemplu fericirea, ploaia care trece prin corp ca prin sită și dragostea, tabloul verde, pietrele funerare care cresc în noi dintr-o

E o liniște nebună în tot, o moarte care nu e a mea, dar care încearcă să stea prin preajmă, foarte posibil, din plictiseală. Cel mai frumos lucru pe care l-am văzut la o moarte, din

Ceasul ticăie ca o ploaie înceată de noapte, stelele-ți strălucesc pe chip, o secundă am crezut că ești alesul meu, ieri am fost prin piața centrală și-am ales legume fără nitrați, m-am

Observ departe niște domni cu monoclu care parcă ar râde de aceste bețișoare parfumate pe care le-am înșirat în jurul meu nu știu de ce, undeva, exact în aceeași poziție, o

Bloc părăsit în ochii acestor oameni cărora li se clatină rinichii în ascensor ca niște jucării cu biluțe... E o dragoste care miroase a mare, un puls pe care îl păstrez în mintea mea

Intră, domnule, în panică, în cămașa ta albă cu urme de ruj s-a ghemuit o femeie cu părul în flăcări și cuțite Ka-Bar la cingătoare, comandă-mi somon cu sparanghel și sos gorgonzola,

asta înseamnă că hoardele de tătari au intrat în biserici și au prădat tot asta înseamnă că au ars toate pădurile în rusia și că fobiile mele vor face coadă la ușa vreunui spital albastru

E doar frica, Joanna, o frică migratoare de la mine la tine. Hai să dormim, Joanna, mama și tata nu vor muri azi. Joanna, dragostea mea e lumea celor mai stranii miresme, nu huli. Nu huli,

Am să mă machiez într-o zi foarte vulgar și am să vorbesc necenzurat cu toții vecinii mei, am să mă tund scurt scurt ca un băiețaș și am să port o săptămână sau două pulovărul fratelui

așteptând să înceapă emisiunea mea preferată despre fenomene supranaturale și eroii pe care nu i-am întâlnit niciodată cu un firicel de sânge pe bărbie și lumina becului sub lustră desenând

Dinți negri, halbe de bere, polițiști retardați și petarde, cetățeni naivi și gândurile lor la ce vor mânca diseară, toate astea amestecate cu un fum dur și odios de țigară, câini care

Eram singură cu mine, iar între mine și singurătatea mea, o perioadă, a fost cel mai greu și mai lung război. Apoi, în sigurătatea mea, a venit o doamnă doctor cu grandaxin și

Spinii sunt singuri pe deal și triști. Lângă cimitire și cruci, dorul meu de cineva anume. Urc spre abis cu mâinile ridicate sus, cu boala mea obstructivă ireversibilă, caut flori, caut acel

Sunt o fată frumoasă din iad cu o sticlă de rom în mână, sunt spatele tău tatuat și toată bărbăția ta, sunt lipsită de prejudecăți și nici lipsa ta n-o mai simt, decât dacă citesc din

Furia a dispărut. O dată cu furia și luna. O lună ciudată și aspră ca o urmă veche de bici pe spatele unui bărbat în robie. A apărut soarele, în sfârșit. Mândru, dar accesibil și

filosoful coboară din patul lui înalt ca din ceruri gândind că va fi vai și amar de afurisitele care au înșelat în dragoste mai mult de trei ori își aprinde cu mândrie lampa cu gaz în

Îți repet, nu contează dacă eu te iubesc sau nu, contează că am creat fereastra prin care privim același război civil, contează că am rămas amândoi în afara cauzei și ne mestecăm tăcuți

plouă vesel desenez mustăți și sprâncene ochi albaștri în iadul meu personal viciile intră frumos își dau bună ziua își agață umbrelele de cuier în iadul meu personal viciile