Silvia Goteanschii

nașterea a fost singurul meu adevăr pe când eram doar un suflet în căutarea părinților mă ascundeam după icoane și astăzi sunt mai luminoasă ca soarele umblu bezmetică cu câinii noaptea pe

pernele mele nu sunt umplute cu pene pernele mele sunt umplute cu bufnițe cine poate dormi în păsări de noapte cine poate dormi în pasărea cobe când fiecare strigăt prevestește

mereu mă urmărește cineva pe străzile orașului meu obosit de fierbințeala asta a augustului e umbra mea șifonată cu cravată la gât e umbra mea care doarme într-o coastă de drac e umbra mea

la fundul zăpezii ți-am găsit azil în lanțuri cresc emfatice priviri de crocodil gheața se topește în vid mlaștina înghite alte inimi cu sânge festiv universul e vinovat - genocid oglinzi

din lemnul tău amice eu voi crea satana și voi lăsa în urmă vedenii cu sandale îți voi lăsa pe buze călăi cu gust de pâine spinările de bice se vor opri bătrâne să stoarcă portocale pe

dang așa simte corpul un firicel de suflare iarba mi se împleticește în poale și eu mă rog să mă scoți de la păstrare pentru ultima dată vreau să mă plimb prin piața unirii se moare de

ceaiul se servește cu ceremonie din mâini de porțelan muzica sferelor ucide ultima lebădă poți să te spargi ca un vas japonez de-atâta iubire murală stau ghemuită într-un cufăr lângă

am un ochi gotic și altul bizantin călugării stau toți ghemuiți în palma mea cerându-mi iertare porumbeii sfințesc catedrale moartea nu trebuie să sperie pe cel care va muri cum se cuvine

cea mai la modă sentință e arsul pe rug și tăiatul urechilor din gurile sclavilor se scurg uleiuri de palmieri de mila lor plâng toate maimuțele Mesopotamiei oamenii liberi fac băi de

strâng date pentru un muzeu de fosile am brațe de fier ochi de piatră ficat de bronz sunt șarpe sau cerboaică și vin să vă spun adevărul studiind seducția oaselor m-au încolăcit epocile de

pe praguri de piatră dormeau cununile de lauri toate semințiile simțeau în tălpi spini setea se reflecta în ochii unei fântâni de lemn plângeau șanțurile vechi în razele murdare de lună o rază

iubesc lacomă mă întind două colțuri de univers șerpuiesc prin inele suntem vânzători de parfumuri iubesc cu susul în jos așa cum pădurile zboară prin păsări la cele două palme

iubitul meu rubicond cu toamna pe buze hai să înotam regăsindu-ne prin frunzele amare de fard să ne rostogolim suflet lângă suflet în cascadele de roze galbene pâna vom săruta prima