ce să fac eu, fraților, c-o minune ?

Să mai aștepți și-a patra zi, să vezi ce se-ntâmplă. Dacă a șters-o englezește, înseamnă că a fost, într-adevăr, o minune.
Mi-a plăcut felul în care ai așezat minunea în cuvinte și întrebarea firească a celui ce, așteptând-o o viață, trezindu-se deodată cu ea, se-ntreabă la ce-i folosește.

Florentina - multumesc de trecere si de cuvinte. Oricum n-am ce face decat s-astept si-a patra zi... Si, invariabil... minunea dispare.

Decât o minune nu-i mai bine ceva real, cu care poți schimba vorbe și frumoase, aeriene dar și pe cele simple legate de partea materială a vieții?Minunea te mângâie, te alină puțin dar după trei zile, cum spui tu, mai râmâne ceva? Doar cu o amintire nu poți trăi.A patra zi ești din nou singur,poate chiar mai singur decăt erai.Anne-Marie

Păi, dacă-i o minune ce se poate fura
Încui-o, doar tu să te bucuri de ea !
În schimb dacă vrea să rămână la tine
Posteaz-o pe site, s-o vedem mai bine !

pot spune ca prima parte nu prea imi place, prima parte parca ma inchidea in mine, parca asterne o cortina intre trairile tale si sufletul meu, ma departeaza prin forma de continut si asta, desigur, nu prea ne bucura. revii, in schimb in a doua parte cu niste imagini puternice, care indetarteaza ceata ce s-a pus pe ochiul meu la inceput să taci cu ea, sau mai bine nu
ce să fac eu, fraților, c-o minune, în viața mea de trei zile . finalul acesta merita, chiar merita, este bine structurat (vreau sa spun placut structurat din punctul meu de vedere), plin de forta si vigoare, chiar daca ceea ce spune ar face probabil dificil acest lucru. dar in asta consta maiestria unui poet

,

Anne-Marie - pai orice minune e, cel putin in sperantele noastre, o posibila realitate de durata... Si totusi... ramane o minune... De cele mai multe ori.

Dan - mai bine de-atat n-o pot dezvalui... Si-asa am demitizat-o :)

Dan - \"maiestria unui poet\"? Sunt departe de a fi poet. Si nici nu vreau sa fiu poet. Vreau sa fiu eu. Cat priveste inceputul... La mine e firesc, ca inceputul unei realitati... Apoi trece din concret in spatiul meu intim... acolo unde pot imagina jocuri poetice.

fiecare percepe cum vrea, io as mai vrea o minune de asta

Mă bucur că gândești și așa.Minunea rămâne minune chiar dacă ține atât de puțin.Dar e bine să devii conștient de vremelnicia ei și să nu te lași doborât după.Anne-Marie

Am tinut sa revin pe acest text, care a fost unul din primele texte pe care l-am citit dupa ce m-am inscris pe site. Sincer mi-e ciuda ca ai fost primul care a spus ce sa fac eu fratilor c-o minune. De citeva luni stau cu intrebarea asta in cap. M-a impresionat foarte mult acest text, probabil e cel mai aproape de stilul meu. Pur si simplu aproape ca am simtit nedumerirea omului care se trezeste dimineata cu o minune si nu stie ce sa faca cu ea.
Doar sa se poarte natural. Si plin de emotie. Am vrut aseara sa scriu un comentariu mai elaborat, dar acum, recitind nu-mi ramine decit o simpla reactie umana. Daca as fi un critic, as spune ca dupa o viata de trei zile urmeaza o inviere. Ca om, pot sa admint ca, uneori, viata chiar are trei zile. Orice minune adusa in cotidian, naste o multime de posibilitati si, de aici, multitudinea de posibilitati.
Sincer si fara nici o conotatie, mi se pare unul din cele mai bune texte pe care le-am citit si, intr-un fel, o definitie poetica a omului radu herjeu.
P.S. Si totusi, mi-e ciuda...

Cu o minune-mirare-descoperire faci și un univers, în mijlocul celor trei zile care astfel nu vor mai fi depășite, consumate, ci înmulțite fără să se vadă din exterior, tainic.