Jurnal
mare atenție la mine
să spui morții noapte bună
1 min lectură·
Mediu
dacă vine moartea să mă ia
și eu sunt coincidența naibii plecat în vecini
să-mi iau rămas bun
să-i pună cineva de-o cafea două-trei fursecuri de ciocolată
s-o țină de vorbă de-una de-alta
cum mai e vremea pe dincolo cine pe cine a uitat
cine cui îi mai duce dorul și ce rost are
puțină filosofie pe colțul mesei
n-o invitați înăuntru că nu e strâns patul
și-apoi cine știe ce vorbe mai ies
și mai intră printre noi
arătați-i poze de când eram mic
și coasa era mai mare decât mine
pe marea aceea aurie
călător inconștient
mare atenție așezați-o pe scaunul ăla bun
care are toate picioarele
cu spatele la ceas
s-am timp să mă-ntorc
0246.501
0

M-a impresionat destul de mult textul asta, scris aproape cu parere de rau.
Oricum, fursecurile de ciocolata s-ar putea sa nu impresioneze si nici scaunul cel bun.
Imagini deosebite:
\"...poze de cind eram mic si coasa mai mare decit mine\"
\"ce vorbe mai ies si mai intra printre noi...\"
Pur si simplu imi place simplitatea cu care crezi ca poti spune mortii noapte buna si usurarea cu care iti iei un ramas bun grabit de la vecini, de parca ar conta cit de curat e la tine in casa. Excelenta si familiaritatea poemului, ca si cum moartea ti-ar fi cel mai bun prieten care, vine tam-nesam, iar tu n-ai nimic prin casa, nici fursecuri nici piscoturi cu care sa servesti musafirii.
Inca o data, sint foarte atent la tine si m-a impresionat acest text. Orice parere e subiectiva, dar, inca o data, las un semn de apreciere pentru simtirea cu care spui mortii noapte buna.
Cu pretuire,
Emil