Petru Dincă
Verificat@petru-dinca
„Cea mai mare enigmă a lumii este însăși existența ei. ,,Prima floare înflorită pe Terra a fost o invitație la un cântec încă nenăscut' - (Rabindranath Tagore)”
Locul nașterii: Găgeni, Prahova. Facultatea de Litere a Universității din București. Volume publicate: Antologia bilingvă de poezie franceză ,,Apus de sori' (,,Soleils couchants') - 1995. DICȚIONAR ETIMOLOGIC ROMÂN - cuvintele de origine dacă - 2011 Versuri publicate în revista ,,Sinteze literare' din Ploiești. Colaborări la revista ,,Axioma' din Ploiești, cu…
Pe textul:
„Adam și Eva la răscruce" de Rodica Stanila
În ceea ce privește religia, aveți, de asemenea, dreptate. Eu cred că ar trebui înlocuită cu disciplina numită Morală, existentă, de altfel, în perioada antecomunistă. Cred că introducerea ei ar mai contribui puțin la asanarea, atât de necesară, a societății românești.
Cu stimă,
P. Dincă
Pe textul:
„Elevul Dinu dintr-a XII-a" de Rodica Stanila
Pe textul:
„Odă(în metru etnobotanic)" de MIRCEA POPA
De îmbunătățitGăsesc interesant interviul luat de dumneavoastră lui Dorli Blaga, mai ales în ceea ce privește părerea ei referitoare la ratarea de către tatăl ei a Premiului Nobel, în 1956. Subscriu, în mare măsură, la această părere, care este foarte plauzibilă, având în vedere că, în acel moment, în Occident era destul de puternică orientarea de stânga, și chiar unii dintre premiații acelor ani (îi amintim aici pe Hemingway și pe Camus) au fost scriitori cu simpatii de stânga sau care, oricum, nu erau suspectați că ar fi avut un trecut ,,de dreapta\'\', cum era considerat Lucian Blaga, cel puțin de către autoritățile românești. Există totuși și o excepție, și anume acordarea, în 1958, a premiului lui Pasternak, deși acesta era persecutat de autoritățile sovietice și a fost chiar obligat de acestea să refuze Nobelul. E important, însă, de menționat că scriitorul rus își publicase celebrul roman ,,Doctor Jivago\'\' în Italia, în timp ce Blaga nu prea fusese publicat nici în România, prin urmare era puțin cunoscut în străinătate. Prin urmare, este greu de spus cât a contat reclama proastă pe care i-au făcut-o comuniștii lui Blaga la Stokholm, dar dacă ,,l-au pârât\'\' că a colaborat la ,,Gândirea\'\' lui Nichifor Crainic, e sigur că aceasta a cântărit foarte mult, având în vedere statutul recunoscut de legionar al lui Crainic, pentru care, de altfel, a făcut și închisoare.
Din punctul meu de vedere, Blaga merita mai mult decât Jimenez să primească premiul Nobel, dacă s-ar fi ținut cont de criteriul valorii. Din păcate, după cum știți, au fost destule excepții de la această regulă în acordarea premiului.
Pentru că vreți să-i mai luați un interviu lui Dorli Blaga, m-ar interesa ce părere avea Blaga despre căsătoria ei cu comunistul Bugnariu.
Cu stimă
Pe textul:
„Despre verile când Lucian Blaga scria în „casa de la vie” " de Ghinea Nouras Cristian
RecomandatMi-a plăcut poezia dumneavoastră, are o poveste antrenantă. E pentru copii ceva mai mari, în stare să observe cruzimea și, uneori, absurdul vieții. Finalul m-a dus cu gândul la acele popoare care își urmează conducătorul chiar și atunci când le duce la dezastru.
Pe textul:
„ Cerbul carpatin" de Cristian Petru Balan
Petru
Pe textul:
„să nu-i zici niciodată prostituată" de Liviu-Ioan Muresan
Cu stimă
Pe textul:
„\"N-am văzut Bosforul niciodată...\"" de George Pașa
După opinia mea, primele două strofe ale poeziei sunt bine traduse, dar terținele au unele imperfecțiuni: în primul rând, rima ,,cuie / mistuie\'\' nu sună tocmai bine, iar sensul din ultimele versuri ale fiecărei terține se îndepărtează mult de original. Iată o traducere a lui Petre Solomon, care redă mai bine originalul:
,,Adeseori cerut-am vreunui vin vârtos
Măcar o zi să-mi stingă ori să-mi adoarmă chinul, -
Dar văzul și auzul parcă se-ascut, cu vinul!
Am căutat uitarea-n iubire: ce folos!
Căci dragostea mi-e numai un pat spini, făcut
Să dea acestor fete cumplite de băut!\'\'
Cu stimă,
P. Dincă
Pe textul:
„Şipotul de sînge" de Necula Florin Danut
Petru D.
Pe textul:
„Stânca pe care am adormit" de Adriana Lisandru
Cât privește titlul comentariului, trebuie să înțeleg că asemănați cu don Quijote, iar pe dumneavoastră, cu Mr. Bean. Eu v-aș asemăna mai degrabă cu Sancho Panza. Mr. Bean e mai subtil.
Pe textul:
„Despre poeți și poezie" de Petru Dincă
Da, poate că abordarea e prea ingenuă, dar e voit ingenuă, de o ingenuitate asumată. Credeți că e preferabilă poezia prozaică, voit antilirică (unde, de altfel, vă încadrați), cea care a condus la situația în care autorii care o practică să ajungă să se citească numai ei între ei? Probabil la astfel de poezii vă referiți atunci când spuneți că cititorii ar trebui să primească ,,sume bunicele’’ pentru a le citi.
În rândurile mele, eu m-am referit la alt gen de poezie.
Pe textul:
„Despre poeți și poezie" de Petru Dincă
În primul rând, mulțumesc frumos pentru comentariu și pentru aprecieri!
Este una dintre traducerile mele cele mai reușite, iar tu, care ai o intuiție artistică deosebită, ai remarcat acest lucru.
Ultima strofă este, într-adevăr, magică.
Cu desebită simpatie,
Petru D.
Pe textul:
„Pisica" de Petru Dincă
Epigrama este foarte reușită, chiar dacă e conjuncturală (pentru epigramă, nu e un defect) și îi supără pe unii. Felicitări!
Petru
Pe textul:
„Celor care au votat cu actuala putere" de Goea Maria Daniela
Ați tradus foarte frumos, foarte muzical poezia. Doar o mică sugestie: ,,Floarea-albastră o cosește\'\' și poate și: ,,Nevăzuta ploaie bate\'\'.
Cu stimă,
Petru D.
Pe textul:
„***" de George Pașa
Poezia este foarte frumoasă, iar traducerea, după felul cum sună, o găsesc de asemenea foarte reușită. Felicitări! Doar o mică sugestie: cred că ar suna mai bine ,,și n-am cui să-i dau ajutor\'\'.
Cu toată stima,
Petru D.
Pe textul:
„***" de George Pașa
Cu stimă,
Petru D.
Pe textul:
„Fluture de noapte" de Petru Dincă
Petru D.
Pe textul:
„Femeie bătută cu sfoara udă" de Adrian Suciu
Mi-a plăcut proza dumneavoastră, în care îmbinați foarte ingenios reflecții privitoare la două destine: al Adelinei Daneliuc și al dumneavoastră.
Petru D.
Pe textul:
„Damă de companie" de Raluca Oana Helgiu
Am citit cu multă plăcere strofele umoristice pe care le-ați dedicat Geaninei Corondan. Ele surprind cu finețe, lirism și umor benign farmecul particular al cunoscutei prezentatoare tv. Versurile se remarcă printr-o frumoasă cursivitate, cu poante care se înlănțuie firesc.
Aș remarca, în mod special, ,,mii de trăsnăi pe sub meninge\'\', ,,N-a fost ochean și nici lunetă, / Dar muza a purtat-o sus\'\', și mai ales strofa ,,Cu-atâtea mari preocupări, / N-a avut timp și de-o idilă, / Și-astfel trecu prin multe stări, / Nu însă și prin cea civilă\'\', care ar putea fi postată și separat, ca epigramă.
Cu stimă,
Petru D.
Pe textul:
„Zâmbete ritmate 2000- Geanina Corondan la \"Timpul probabil\" Pro-Tv" de Filip Tănase
De îmbunătățitCu stimă,
Petru D.
Pe textul:
„Cărămida Domnului Manolescu" de nicu brezoianu
