Poezie
Stânca pe care am adormit
***
1 min lectură·
Mediu
seară liniștită, parcă marea-mi spune
să-mi îngrop tristețea-n unde, ca și ea,
dar o veche rană plânsului mă-ndeamnă,
dusă pe vecie, tinerețea mea…
suflete, nu crede-n cele care pleacă,
tot ce-i vis, ca visul se va risipi,
dar văzduhul, parcă, tainic îmi șoptește
că-n celeste plaiuri ne vom regăsi.
vântul zburdă liber peste largul mării,
dorul de plecare cântă-n mine-acum…
valul spart de stânca unde-am adormit
îmi vorbește despre nesfârșitul drum.
047.563
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adriana Lisandru
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 71
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 12
- Actualizat
Cum sa citezi
Adriana Lisandru. “Stânca pe care am adormit.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adriana-lisandru-0026649/poezie/13951210/stanca-pe-care-am-adormitComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ALe prima mea traducere...:) si acolo e un typo, uitasem sa corectez, bine ca mi-ati atras atentia.
0
AMnu stiu cum e originalul , dar versurile tale sunt condensate, inchegate, muzicale, plapinde....
felicitari!
dar cum ajungi sa iti alegi tocmai aceasta limba?
felicitari!
dar cum ajungi sa iti alegi tocmai aceasta limba?
0
ALea m-a ales pe mine...
in casa mea se vorbeste curent...cum sa-ti spun mai limpede de-atat? :)
si apoi, sunt indragostita de Istanbul.
multumesc, ma bucur ca ti-a placut, tocmai asta am urmarit, sa pastrez muzicalitatea textului original.
in casa mea se vorbeste curent...cum sa-ti spun mai limpede de-atat? :)
si apoi, sunt indragostita de Istanbul.
multumesc, ma bucur ca ti-a placut, tocmai asta am urmarit, sa pastrez muzicalitatea textului original.
0
Petru D.