Ottilia Ardeleanu
Verificat@ottilia-ardeleanu
Am una. Dar nu e pentru toată lumea.
La ce bună inversarea? Cu anii nu se trișează! :)
Totuși, contează cum te simți interior!
La mulți ani!
La mulți ani alături de muză!
O spune poezia ta, nu eu!
Pe textul:
„de-aș inversa cifrele vârstei, aș fi" de George Pașa
Uite un masterchef al poeziei culinare!
Pe textul:
„Coapse pe tocător" de Doru Mihail
Toate gândurile de bine!
Pe textul:
„atingeri" de Ottilia Ardeleanu
Ionuț, mă bucură empatia și sublinierea.
Doru, eu zic că da.
Vă urez un Paște cu pace, sănătate, inspirație!
Pe textul:
„răsărit(ean) " de Ottilia Ardeleanu
e un discurs al dăruirii discrete, până și hainele se implică în dragoste, în (ne)cumințenia de a iubi.
las un semn de apreciere. da, să tot citești poezie!
Pe textul:
„Conviețuire" de Doru Mihail
Te-am citit mereu, deși nu am comentat decât arareori, pentru că la poezie bună prefer să disec în mintea mea și să mă bucur.
Aprecierile mele!
Pe textul:
„domnu’ pal" de emilian valeriu pal
RecomandatPe textul:
„Svetlana" de Gabriel Nicolae Mihăilă
Mi-a plăcut titlul. Recunosc, și conținutul.
Felicitări!
Pe textul:
„Luni cu miros de lalele" de chirescu manuela catalina
Scrumbiile nu mai au niciun gust în fața dezgustului!
E cineva prețios în fața DOMNULUI?!
Cei mai mulți cred că au totul la picioare!
Măcar în ultimul ceas să fim alături de El!
M-a emoționat acest mesaj, chiar dacă are subtilitățile sale.
Binecuvântat este cel ce vine întru numele Domnului!
Pe textul:
„Osana! Milostiv Fii-ne celor cu pohta în gât" de Doru Mihail
RecomandatMulțumesc. Onorată!
Pe textul:
„Cadru pentru doi! " de Ottilia Ardeleanu
are un aer al inocenței.
Pe textul:
„strada bucuriei nr. 7" de Leonard Ancuta
Cu gratitudine!
Pe textul:
„am şi eu un if " de Ottilia Ardeleanu
RecomandatVă mulțumesc pentru acest else.
Mă bucur că sunteți.
Întotdeauna există un if, chiar dacă vrem să-l ignorăm.
Gânduri bune!
Pe textul:
„am şi eu un if " de Ottilia Ardeleanu
RecomandatAm selectat 3 versuri care mie îmi sugerează faptul că nimic nu este comparabil cu divinitatea și că la nivel universal, omul este doar o pală de vânt:
toate lucrurile sunt mici
întâmplător sau nu
Dumnezeu privește și tace
Tema morții și amintirea/ invocarea prezenței tatălui sunt două dintre subiectele obsesive pe care le abordezi în poemele tale.
Încă o dată, la mulți ani, 70!
Las o stea de sărbătoare!
Pe textul:
„Scrisoare către tata" de Teodor Dume
reiau...
spuneam că m-a dus la Ducu Bertzi (m-am îndrăgostit numai de ea): "simt că fără ea nu pot exista/ casa e pustie fără ea". că are un spirit nichitian: "mă umple cu umbra".
versul: "să respir ca cenușa după foc" l-aș scrie: să respir cenușa după foc, și pt a evita cacofonia.
iar în ultima strofă:
"dar nu pot respira
încerc să trag în piept întunericul, poate el mă poate ajuta
am băut atîta votcă încît am făcut branhii, mă oxigenez cu uitarea
toate ceasurile topite ale lui dali
spun că sunt cel mai bun scufundător
dacă am putut trăi atîtea zile fără tine"
aș renunța la o anume stare și aș spune doar:
dar nu pot respira
încerc să trag în piept întunericul, poate el mă poate ajuta
mă oxigenez cu uitarea
toate ceasurile topite ale lui dali
spun că sunt cel mai bun scufundător
dacă am putut trăi atîtea zile fără tine
Pe textul:
„nu pot respira" de Leonard Ancuta
pentru mine, este o poezie de remarcat.
Pe textul:
„Refugiu" de Stanica Ilie Viorel
