Ottilia Ardeleanu

clipele care \"se scurg înăuntru\" sunt uneori puține, ele au \"chip și nume\" ca și cele pierdute.
remarc delicatețe, frumusețe a spunerii, deși locul ales este al zbuciumului, al luptei permanente...

cât de frumos se citește și dinspre capăt spre început!

Ottilia Ardeleanu

Mihaela, bine ai revenit!
mă bucur că ai remarcat acele versuri, că au avut un efect vizual asupra ta.
te mai aștept,

Ottilia

numai când mă gândesc la reacția fiecăruia dintre personaje, darmite când și văd imaginea!
delicate versuri, felicitări!

Ottilia

cu un final care m-a atras.
și imaginea melcului este deosebită. despre titlu nu mai spun.

mai trec,

Ottilia

și nu întâmplător păpădia lângă trandafir și toate celelalte flori ori ierburi, cu sau fără spini, cu sau fără păcate, fragede ori... în sfârșit, fiecare lucru, fiecare... cu ceea ce îl reprezintă mai bine.
e un joc frumos de cuvinte, imagini în dosul cărora se ascund niște glumițe înțepate.
nu este primul poem de genul acesta, al poetului.

mai trec,

Ottilia Ardeleanu

îmi place ritmul alert al poemului indus de mișcare, acțiune și imaginile pe care ai reușit să le creezi.
superbă penultima strofă.
și titlul este unul reușit.

ar merge, simplu: \"unui bătrân\", în ultimul vers.

Ottilia Ardeleanu

îmi place sinceritatea, delicatețea, fluența discursului.
are farmec și atinge, ceea ce este foarte important.
felicitări!

Ottilia

sunt onorată de prezența și comentariul tău. simt delicatețea. și mă bucur. mult.

mulțumesc și vreau să-ți urez un an frumos ca sufletul tău.

Ottilia

aici: \"bonețelele legate\" aș zice: bonete legate;
apoi:
\"privind pe sub genele arzânde
surâde soarele\" aș lăsa doar:
pe sub gene arzând
surâde soarele.
alfel, iubire-copil-adult sunt, întotdeauna, mai mult decât poate rămâne viu într-un desen, într-o amintire...

frumos, Vali!

Am citit textul de la un capăt, apoi de la celălalt începând, dar constatarea este nu că aș răsturna situația, dacă aș face de-a-ndoaselea lecturarea, din contră, se impregnează acel sentiment că, de oriunde aș lua-o, nimic nu se schimbă din tragi-comicul situației, al existenței.

În paragraful de început, ca o scenă a vieții, nu întâmplător poetul alege personajele, iar cifra 3 poate avea și o altă semnificație.

În cel de al doilea, lehamitea, fie ea de parte masculină, ori feminină, induce o necesitate a schimbării, însă numai pentru camuflare a eu-rilor…

În al treilea, o urmă de haz de necaz, m-au amuzat “ochi(i) de sticlă sau de cauciuc.”!

Apoi, boala generală, înscrierea în dosar, cîteva file neimportante de viață sau ce-o fi fost ea… cu “acordul asociației de locatari” – nici nu știu cărei stări să dau întâietate: ilarității, dezamăgirii…

Penultimul revine în realitatea exitențială, cu din ce în ce mai apăsătoarele ei atribute: “ignoranță sau indolență”.

Iar paragraful final mă duce cu gândul pentru care dintre meserii să optăm: “gropar sau veterinar”, atâta vreme cât tot ce ne-a rămas este că “ne vom trata și ne vom îngropa singuri. ”?

Însă, având în vedere că totul începe din margine, dintr-o margine, atunci, da, “un cetățean e o provincie. ziduri din beton.” .

Este un loc unde poposesc, de fiecare dată, cu plăcere.

Ottilia Ardeleanu

mă bucur că ai multe vise și că faci instrucție cu ele.
îndeosebi prima strofă mi-a atras atenția și remarc finalul:
\"eu nu aș avea un regat
să-l dau pentru o centiiubire de viață...\".

mai trec,

Ottilia

un poem cu un titlu bine ales pentru conținutul cursiv, cu alură de basm și simbolurile folosite. trebuie să fi fost rege ca și calul să ceară putere!
frumos gândit, frumos poetizat!

La mulți ani, Liviu-Ioan!

Ottilia Ardeleanu

pare a fi o dedicație numelui, un \"lucru\" ce nu se uită tocmai fiindcă e primit cu lumină și botez. \"țin minte cu sângele\"!

La mulți ani, Ioana! (ce nume frumos!)

Ottilia Ardeleanu

\"totul se leagă aici
între uși vămi și ceruri
de jos până sus
cântecul\" într-o muzică pe trepte superioare!

vă urez un cald \"La Mulți Ani!\".

Ottilia Ardeleanu

Silvia. și cuvintele tale mângâie.
promit să mai scriu așa. când voi simți nevoia.

La mulți ani!

eu cred că e vorba de un ion pozitiv, așa încât:
La mulți ani, Ioan-Petru Gârda! (cu scuze că am inversat, dar este important!)

Ottilia Ardeleanu

Viorica, trecerea ta mă onorează.
da, eu găsesc cum că splendoarea vine dinlăuntru. mă bucur că ai văzut feeria!

Ottilia Ardeleanu

varianta propusă de tine pe marginea textului meu este frumoasă. eu am vrut să creez atmosfera de straniu, de nefiresc, de incredibil, dacă vrei. se pare că am reușit. și asta mă bucură.

mulțumesc pentru trecere și părere. te mai aștept.

Ottilia

te-ai rătăcit printre primele zile ale Anului Nou, o rătăcire poetică, de altfel. îmi place jocul de cuvinte prin inversiuni, conferă un anume ritm. îmi place, de asemenea, nota optimistă pe care ai indus-o cuvintelor tale.

dacă ai trecut de limită, te așteaptă un drum lung. și dă-ți masca jos, zâmbește!

mai trec pe la tine,

Ottilia

Anni, mulțumesc pentru că-mi ești un cititor constant, mă bucur că-mi ești.

și eu îți urez un An Nou cu realizări depline.

Ottilia