poveste de păpădie cu trandafir

ce gasesc acilea, un toparceanu redivivus, intr-o varianta palida spre bolnavicioasa chiar?!
eu zic ca nu e bine, nu e bine pe directia asta, imi pare ca nu-ti gasesti locul, acu\' vreo luna scriai cu f si p, acuma incerci chestii din astea veseloase, ieri sau azi dimi pendulai pe langa oarsece filosofie, habar n-am ce vrei de fapt...
cert este ca rezultatul cautarilor tale febrile nu este tocmai fericit... in fine, eu nu-l vad asa...
sper sa nu te supere interventia mea, da\' chiar mi se pare ca erai pe un drum, care, culmea, parea sa fie usor ascendent, dupa care te-ai pierdut si inca mai ratacesti pe alte poteci care nu-s ale tale...
parerea mea...
textul il vad slabut, prea facil, si nici macar haios... in caz ca asta ti-a fost vrerea...

nu poate oul să se relaxeze puțin? Ce naiba? Chiar se ia totul la modul serios? Nu ai citit nimic dincolo de cuvinte. Se ascunde bine. Asta e. Mai spunem și vorbe cu tîlc. Poate epigramiștii înțeleg mai bine sensurile. Mulțumire de trecere și aplecare.
LIM.

omu

și nu întâmplător păpădia lângă trandafir și toate celelalte flori ori ierburi, cu sau fără spini, cu sau fără păcate, fragede ori... în sfârșit, fiecare lucru, fiecare... cu ceea ce îl reprezintă mai bine.
e un joc frumos de cuvinte, imagini în dosul cărora se ascund niște glumițe înțepate.
nu este primul poem de genul acesta, al poetului.

mai trec,

Ottilia Ardeleanu

au trecut pe stradă două păpădii
mândre, țanțoșe și zvelte
trandafirul se grăbi să-nțepe
însă una de petală-l apucă
el săracu, dă să fugă
însă una îi strigă: n-ai să fugi
stai aici să îndrugi
câte scuze poți inventa
..astăzi e ziua mea
nu-s plăcută
sunt bărfită
până și de veta
aia de pe strada beta
stradă care nu există în realitate
cum și ea ține la a ei virginitate
deși are patruzeci de ani
și nu duce lipsă de bani
însă unul, altul
nu i te-au oferit niciodată
în schimb pe noi ne-a blestemat
- „așa deci nelu, mi-ai adus o bălărie de la gard!”

Încadrarea poeziei la texte umoristice mi se pare perfectă. Depinde de fiecare cât simț al umorului are. Și apoi poate fi citită cu voce tare, cu o intonație anume și poți râde în hohote de vrei. Atenție la țepii bistrițeni. Așa da relaxare.

vă mulțumesc de trecere și semn.