Maria Prochipiuc

starea de nebunie e prelungită într-un om sănătos soarele nu se mai complace în variațiile cosmice socialul perturbează iubirea și legea morală din noi se diminuează conștiința la cumpăna dintre

Vineri, 25 noiembrie, de la ora 13.00, la Galeria de Artă „Kron-Art” de pe str. Potăvarului nr. 18, sunteți invitați să participați la evenimentul prilejuit de lansarea în Brașov a cărții „Prințesa

Tentații a venit ca un raspuns firesc la evoluția muzicii rock actuale. Muzica rock de astăzi este-și firesc de altfel-diferită, și poate încă într-un proces de căutare de direcție, am spune noi, dar

E seară. De câte ori nu mă opresc la marginea pădurii să-ți admir simfonia - roșu deschis, sărutat pe alocuri de câte o pată de albastru. Nu a plouat de zece zile, dar azi, timp de aproape o oră,

ne-am închis în somnul târziu al toamnei stăteam fiecare în pragul inimii ne azvârleam mânioși nisip în ochi memoria de la castele la flori o îngrămădisem într-un singur pahar am pus la

mă învățai pe de rost adunată într-un mănunchi de gânduri neliniștea timpului mai poartă încă amprenta sărutului în palme floarea albă de cais își lăsa visarea într-un făurar când mâinile aveau

rătăceam îmi purtam pana între dinți vroiam taină să îmi spui cu inima-n lumină intră…am lătrat pe aleea unui vers am așteptat un gând am mirosit visul am mușcat cum pipăiam în fiecare zi câte un

în zorii aceștia locuiește o noapte ……………………………….. se prelinge în șoaptă pe ziduri și porți uitându-se verde în verdele ierbii camuflată în ceață jucând inimi la sorți și-atingând cu tunet de

un gând căzut aiurea pe vrejul uscat al gurii plesnește noaptea sub obrajii aprinși degetele îți dezmieardă inima șovăielnică a cine a mai fost mi-am așezat astăzi gândurile în poală sunt

Moderatoare (nemoderabilă): Maria Cenacliști (moderați): băieți și fete, cucuieți și cucu - iete: Tema: Ghiocel / Calimero - Fețele destinului poetic Magdalena Dale: - Într-o seară de toamnă,

Mi-am lipit sufletul de copaci, / în coaja lor aspră mi-am încrustat / obrazul ud și tâmpla fierbinte / Le-am ascultat pulsul strigând / ca o fântână îngropată de vie. Un ton greu de definit, ceea

mă ajung din urmă cuvintele pipăindu-mi cu mâini de orb căușul sânului dinspre cer doar plânset și totul pentru o îmbrățișare ploaia mângâie scheletele căzute mormane de cioburi nenăscute

raționez simțirea pleoapelor răsfrânse în bobul de rouă îndoiala celui ce încearcă urcușul bolților de azur rătăcesc contur de neguri călătoare mocnite în iubire caut izvoade vâslind printre

clipele se împleteau în vârful scărilor – melancolie străjerii nopții picurau din lumânări fuioare de lumină înainte de sfârșitul zilei pe coridoare neliniștiții călători purtau din veșnicie atâtea

Motto: am ani în vatră se coc ușor pe partea lumii presar nucșoară și-un pic de miere savoarea tainelor să aibă laptele vieții de-o mamă strâns îl sorb ca și ieri mi-e amiază și mi-e liniște în

Motto: se spune despre mine că am doar o viață fără ghilimele adăpostesc în ochi seva lumilor și trec nepăsătoare mai departe nepăsătoare ca valurile doar ca țărmurile încă nedescoperite cu acea