LMLidia Muraru
Verificat@lidia-muraru
„Ziua este de unică folosință!”
Profesie: Antreprenor. Adresa: România, Bihor, Oradea, str. Oneștilor nr.11, R29, ap.13. Publicate: Potopul Iubirii - 2004. Jurnal din India - 2006. Introducere în Hinduism - Dialog inter-religios, 2020. Cuvinte încolțite 2024. https://www.amazon.co.uk https://www.amazon.co.uk/Jurnal-din-India.../dp/B0DSCC6L1M https://www.amazon.co.uk/Potopul-Iubirii.../dp/B0DSGDMYQD https://www.amazon.co.uk/Cuvinte-%C3%AEncol.../dp/B0DS7SX3WD https://www.amazon.co.uk/Everest-Base-Camp.../dp/B0DS4RLF6L https://www.amazon.com/CULTURAL-MISSION.../dp/B0DR8X9PMG https://www.amazon.co.uk/ANTHROPOLOGY.../dp/B0DS8QW9QH https://www.amazon.co.uk/Introducere-%C3.../dp/B0DQY74NG Studii: - Jurnalism, Facultatea de Jurnalistica Lucian Blaga, Sibiu, România, 2007.…
Mulțumesc pentru atenție și ajutor. Trecerea dumneavoastră rămâne de folos. Pe curând.
Pe textul:
„Ultimul dans" de Lidia Muraru
RecomandatMulțumesc cu lacrimi pentru aprecierea textelor personale și mulțumesc tatălui meu de data asta care, iată, mă (re)așează ”spre universul liric din care fac parte”. Mulțumesc cu recunoștință și pentru invitația pentru Radio Agonie. Pe curând.
Pe textul:
„Ultimul dans" de Lidia Muraru
RecomandatAți primi o steluță pentru amar poetic și recitire pentru dulce grijuliu. Succes.
Pe textul:
„Bonjur, madame" de Alexandru Manta
Recomandattextul tău are greutate, o povară poetică și ce bine știi să faci din cuvinte eleganță și stil, o voce unică pe care, iată-mă, și-o recunosc și-mi place. Imaginile descrise împletite cu trăiri interioare formează un duet sublim, grav și pătrunzător care-mi ajunge până la următorul text așteptat să-l citesc. Pe curând, tot prin texte ;)
Pe textul:
„praf de duminică " de Ottilia Ardeleanu
RecomandatPe textul:
„Început" de Lidia Muraru
Mi-a atras atenția titlul, mai ales cuvântul ”psalm” și mă așteptat la un altfel de text dar m-a surprins textul cu un fel de pietre prinse în lut, umor și durere, lacrimi și hohot. Dureros de real! Pare că aș avea nevoie de anestezie să citesc până la capăt fără îndoi sufletul.
Mi-a plăcut introducerea textului: ”...or să ajungă să altoiască floarea de colț
pe usturoi". Ce absurd!
Mulțumim pentru râs cu plâns.
Pe textul:
„fiecare prognoză meteo ascunde în codurile de culori câte un psalm (ca și primul cuvânt din fiecare strofă)" de Bogdan Geana
Recomandatca să nu se trezească devenind o altă persoană”
Sfaturi pentru limite sănătoase pierdute, un catalog de bun augur pentru orice fată, sau mamă de fată, sau mamă sau...femeie. Mulțumim Erika.
Pe textul:
„dacă aș fi mamă de fată" de Erika Eugenia Keller
RecomandatMulțumesc pentru trecere, pentru citire și menționarea numelui ”Savaot”, unul dintre numele lui Dumnezeu, Stăpânul Universului sau Domnul Oștirilor. Numai bine vă doresc și citire cu folos.
Pe textul:
„suprapunere" de Lidia Muraru
doar eu trec”
Cu toate că am mai găsit idea timpului rămas în loc când omul trece de fapt, precum ”mi se părea că timpul trece, mi se părea dar eu treceam” prospețimea înțelegerii timpului și a percepției lui descrise aici, altfel, mi-a plăcut. Aduci putere în cuvinte chiar și prin neputința de a face față trecerii iminente care se simte încapsulată în aceleași cuvinte. Rămân să te citesc, mulțumesc.
Pe textul:
„ceasurile mele" de Ottilia Ardeleanu
RecomandatPe textul:
„suprapunere" de Lidia Muraru
înghit picătură cu picătură până la tine
degeaba”
Ce tristă este singurătatea, Ottilia, dar iată, din ea faci cu succes, artă! Așa treci peste stare sau poate prin ea, încă voi mai face exerciții de observație.
Aș recomand cu drag textele tale ca ”loc de gândit” lângă un pârlaz pe care totdeauna este mai ușor de trecut când pune umărul cineva.
Între timp îți doresc să ai pe ACEL CINEVA care-ți întoarce cana cealaltă pe tavă sau...recomand să beți din una singură. ;)
Pe textul:
„rețetă de noiembrie " de Ottilia Ardeleanu
Recomandatam trecut, demult n-o mai fac, prin textele tale și te regăsesc la fel de surprinzătoare în vorbe, în construcții noi și în porniri de succes rescriind o imagine veche. Îmi place să poposesc la umbra unui gând așezat binevoitor, blând și tulburător. Mulțumim de foșnetul vindecător al cuvintelor tale.
Pe textul:
„jurnal de ziua mondială a scriitorilor" de silvia caloianu
RecomandatUn text bumerang. Nu doar care se întoarce cu putere, cu mai multă putere dar și poartă cu el trăirile originale ale celui care îl trimite. O simbioză patologică chiar în simțiri, acea stare care nu te lasă să fii unic și îți confiscă limitele sănătoase.
Concluzia este la final, o surpriză care întoarce textul pe dos și aduce ca dintr-un miraj așteptarea disperată, „magia” ca ”toate pietrele din inima mea ... să se facă oameni”.
Te citesc.
Pe textul:
„lucruri care m-au întors un timp din drumul meu de om" de Ottilia Ardeleanu
RecomandatNe regăsim des prin texte și aceasta mă bucură.
Desigur Iubirea deseori este conectată la Însuși Domnul Isus în care și prin care ne întregim aspirând la ziua de mâine care va aduce veșnicia găsindu-ne, pe unii, compleți și ”ca El”.
Pe textul:
„Întreg" de Lidia Muraru
-să dai cu parul fără să contribui la evoluția unui autor
-să faci tam-tam, nu polemică din aceea constructivă”
Ottilia, să fim generoși necondiționat este o virtute pe care este de dorit să o deprindem. Evaluarea obiectivă se poate învăța cu grijă și iubire aplicată. Mulțumim frumos celor care excelează în postări, evaluări și notări prin recompense și sfaturi prețioase. Să construim deci împreună!
Pe textul:
„Dragi autori," de Ottilia Ardeleanu
RecomandatPe textul:
„Întreg" de Lidia Muraru
Mi-a atras atenția cu ideea aparte de a urmări realitatea în oglindă. Îmi amintești de ”oamenii oglindă” în care ne privim, ”care văd totul”, în care fiecare se poate construi mai atent, mai autentic și, atunci când inspirăm încredere, chiar mai buni, iubitori, mai adevărați.
Pe textul:
„ziua în care se poate întâmpla orice " de Ottilia Ardeleanu
Un suflu peste zi dintr-o felie de veșnicie așteptată am consemnat. Pentru semn textual vă mulțumesc special.
Pe textul:
„neputință" de Lidia Muraru
Ada, atât de simplu mi se pare poemul tău și, probabil, tocmai prin această simplitate narativ-cronologică fascinează și m-a dus până la final de text luând în buzunarele minții idea citată. Aș nota ”singurătatea din vârstei mijlocii” când unii se întorc instinctual la impulsurile adolescentine și se aruncă dincolo de divorț, în alte relații; tot singuri, tot imaturi, tot căutând iubire - multă iubire. Ai reușit să faci o bijuterie din firesc exprimând simplitatea. Mulțumim.
Pe textul:
„Doamna cu chibrituri" de Ada Kethevan
am citit și durerea mă cuprindea mai tare spre finalul textului. Pare o radiografie a tristeții, ba, mai mult, o radiografie a disperării că, oricum, ”luna își întoarce celălat obraz
întunecat
pe care îl urăsc.” (lipsește un ”l” din cuvânt)
Așa să fie trăirea persoanei care ”a purtat rochie de mireasă
s-a simțit împărăteasa a doua zi cerșetoare”! Un fel de identitate pierdută, de căutare zadarnică prin acțiuni împrumutate. Dar iată, tu Ada, faci poezie din resemnare și până la urmă asta contează acum și aici. Mulțumim.
Pe textul:
„Mercur rosu" de Ada Kethevan