​fiecare prognoză meteo ascunde în codurile de culori câte un psalm (ca și primul cuvânt din fiecare strofă)

Doamne, când tu îmi spuneai

că dragostea noastră are toate premizele

să devină a treia putere în stat:

președintele țării, care, din fericire,

se exprima prin tăceri, rapidulețul

și noi,

Doamne, când tu îmi spuneai: "carpe diem,

or să ajungă să altoiască floarea de colț

pe usturoi",

viitorul suna în egală măsură prost dar

sensibil mai bine alături de tine, prin vie

treceau verile într-una, iarna ieșea din garanție

într-o singură zi, uneori lăcrimai din motive personale

dar cel mai des te surprindeam eu cu gluma,

Doamne, când tu îmi spuneai o elementară nerozie

puteam să jur că taina lumii stă-n prostii,

Doamne, când tu îmi vorbeai de vecii

peste eternitate fatalmente cădea bruma ce se topea

în chiar aceeași zi

Doamne, când tu îmi spuneai că progresul

lumii stă-n nevoi, mi se părea firesc

să mă iubeşti mai precar ca ieri,

aveai tu un fel să iei fără să ceri

și mult mai fără de aplomb ca la apoi,

și mai aveai și altele, slavă domnului că vorbeau

pentru tine și faptele

Doamne, când tu îmi reciteai tabelul periodic,

contorul pe ultimele luni, tensiunea și pulsul meu

la trei zile după fiecare salariu,

un scrib biafrez transcria o mie și una de nopți,

ce travaliu,

pentru o derogare de la execuție, ce avantaj modic

vorbele, Doamne, spusele ăstea, care pentru unii

nu au decât valoare de tester al tăcerii

s-au insinuat în viață odată cu prima imitare a lupului

mort de foame și a cocoșului de munte doritor de bine personal,

suntem, Doamne, proiecția rostită a curajului și a zborului

și, Doamne, când ea îmi spunea că destinul ne este scris împreună

deveneam și proiecția pietrei lăsată în vânt

ei