George Pașa
Verificat@george-pasa
„„Libertatea omului e partea divină din el.” (Petre Țuțea)”
Cititor pasionat. Pe acest site, din aprilie 2006. A scris câteva cărți și speră că va ajunge cândva "la măsura de aur a lirei".
Colecțiile lui George Pașa
Dincolo de derizoriul existențial, de trimiterile mai directe sau voalate la Apollinaire, la Salinger (în titlu) sau la eroi-comicul lui Brumaru (cu al său Julien Ospitalierul, mult mai cizelat decât Vasile), textul are substanță originală, chiar dacă nu este cel mai reușit din seria sus-numită.
Mi-au plăcut trimiterile la cele trei grații, aici niște legendare comuniste la o manifestație de 23 august care sunt ridicate la rangul de amazoane și îl „exploatează” pe Vasile. Derizoriul acesta mai amintește și de Boccaccio.
Sunt multe formulări șugubețe în text, dintre care aș preciza doar două: „modernitate, te-aș hali dar n-am elanul/atât de simplu și pe-atât de necesar”; „să mă ridic, și să le tulbur planul,/uitând că mi-s mahmur îmi regăsesc avântul”.
Las deschis textul și pentru alte cugete cititornice!
Pe textul:
„Mahmur în lanul de secară, Vasile dă cu ochii de trei grații, către seară" de Bogdan Geana
Deși predomină o stare de deprimare senină, dacă mi se permite acest oximoron, în subtext putem sesiza și (auto)ironia amară și meandrele unui suflet care s-a regăsit - unde altundeva?! - în iubirea ca „dezinfectant”.
Ar fi multe de spus, aș putea zice mai mult, mai ales că și eu sunt „vechi”, și prin mine au trecut toate cele enumerate în versurile de început, dar las și cititorului plăcerea de a descoperi, atât la nivel de conținut, cât și la nivel expresiv, poezia care se scrie sub diversele ei forme.
Nu, aici nu este un simplu exercițiu de formă ,fie ce ar zice alții!
Apreciez!
Pe textul:
„doar despre cele care parvin" de Ottilia Ardeleanu
RecomandatPe textul:
„Poezia pe care vrei s-o dai înapoi" de Adrian A. Agheorghesei
Strofa a doua, cu ludicul ei, pare a avea rolul de a destructura clișeele de gândire. A treia are muzicalitate, sens mai ușor perceptibil, mai ales prin continuarea ideii în distihul ulterior. Iar ceea ce urmează este în aceeași linie.
Iată că se poate scrie poezie și fără metaforele construite cu genitivul! Ai reușit. Bravo!
P. s. Ai o greșeală de redactare la cuvântul „îmbătrânesc” din prima strofă.
Pe textul:
„Poezia pe care vrei s-o dai înapoi" de Adrian A. Agheorghesei
Pe textul:
„graseind cu-avânt prea mare/ pe câmpii vag literare" de George Pașa
Domnule RC-M, mă bucur că v-a stârnit un zâmbet.
Amanda, poemul acela, „Cântec pentru site-ul nou”, este scris în martie 2023.
Florin Rădulescu, deși credeam că versurile mele mai produc unora insomnii și ciudă, nu e rău nici așa cum zici, măcar unii vor avea un somn liniștit. (!)
Pe textul:
„graseind cu-avânt prea mare/ pe câmpii vag literare" de George Pașa
Pe textul:
„noaptea ca un magnetofon ce ne înregistrează respirațiile" de Daniela Davidoff
RecomandatSigur, nici aici nu te eliberezi de tristețe, însă, cine nu știe că tristețea, în special, este ce care nutrește poezia dintotdeauna?!
Cum s-a mai zis mai sus, este un text bine structurat, cu un paralelism sintactic și simetrie inspirat alese. Numai dacă am avea în vedere doar comparația din titlu sau la acel incipit inspirat, unde acel „apăs rec” pare un fel de anesteziant al durerii, și tot mi-ar fi sărit în ochi (fără să mă rănească!) acest poem.
Te felicit și eu, Danielo!
Pe textul:
„noaptea ca un magnetofon ce ne înregistrează respirațiile" de Daniela Davidoff
RecomandatPe textul:
„Ghicitoare 760" de Miclăuș Silvestru
Pe textul:
„cerneală invizibilă" de Andrei Forte
Pe textul:
„cerneală invizibilă" de Andrei Forte
Textul de față, cu un titlul nu ieșit din comun, dar bine ales, pare a se elibera de acel limbaj prea încărcat, abundent descriptiv, având o structură bine închegată, expresivitate și reflexivitate bine dozate, Spre edificare, aș sublinia versurile care aduc expresia cea mai fidelă a originalității: „ești superbă/ca o greșeală scrisă cu cerneală invizibilă” ( un loc comun, „ești superbă”, alăturat unei comparații originale); „nu poți minți o floare/dacă ați sângerat destul în același pământ”; penultima strofă, integral, precum și ultimele trei versuri, evidențiate și de Bogdan Geană.
E o poezie care, în opinia mea, își merită locul la texte recomandate.
Pe textul:
„cerneală invizibilă" de Andrei Forte
„Micile rafale silabice”, la fel, e normal să rămână neînțelese. Socratic vorbind, eu nu am înțeles nici măcar atât.
Până la urmă, tu ești maestrul sublimării. (!)
Pe textul:
„poem felin" de Liviu Nanu
Pe textul:
„Iar eu va trebui să fiu acolo, ca să te ridic " de ILIE GRIGORE
Mai multe nu spun, să nu creadă autorul că sunt pornit împotriva dumnealui. Am vrut doar să ajut cumva.
Pe textul:
„Iar eu va trebui să fiu acolo, ca să te ridic " de ILIE GRIGORE
Pe textul:
„graseind cu-avânt prea mare/ pe câmpii vag literare" de George Pașa
Pe textul:
„mai avem cinci minute până se umple camera cu adulți" de Bogdan Geana
Pe textul:
„mai avem cinci minute până se umple camera cu adulți" de Bogdan Geana

