Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@george-pasaGP

George Pașa

@george-pasa

Puchenii Mari
„„Libertatea omului e partea divină din el.” (Petre Țuțea)”

Cititor pasionat. Pe acest site, din aprilie 2006. A scris câteva cărți și speră că va ajunge cândva "la măsura de aur a lirei".

🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
George PașaGP
George Pașa·
M-am oprit puțin mai mult la ultima strofă și, dacă am trecut ușor înțelegător peste tautologia \"să tac\" - \"tăcerea\" (pentru că o ști autorul de ce a utilizat-o), ultimul vers m-a surprins, prin schimbarea bruscă a registrului. Și nu știu de ce unii se feresc și blamează acest lucru, de ce această prejudecată, atunci când, o rotire măiastră de condei poate aduce și frumosul. Mai ales atunci când nu se abuzează de registre stilistice diverse, ci e numai o ieșire dintr-un discurs monoton, dând o unitate mai bună întregului. În rest, tu știi, vasile, că iubesc metafora și comparația, dar prea se abuzează de ele. Nu mă alătur, sigur, iubitorilor \"poeziei leneșe\", dar...

Pe textul:

„tic" de Vasile Mihalache

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
\"printre adepții eliminării aliterației\".

Pe textul:

„o nouă zi" de florin caragiu

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Maria, eu nu sunt printre adepții eliminării asonanței, dimpotrivă. În textele mele vei găsi foarte multe asonanțe. Dar aveam impresia că aici (poate mă înșel) e o dizarmonie. Nu e cazul să umplem pagina cu teoretizări. Eu vorbesc din ce în ce mai rar pe aici, vocea mea nu mai contează. Rog să fiu scuzat pentru intervenție, probabil voi tăcea altădată.

Pe textul:

„o nouă zi" de florin caragiu

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Florin, știu că ai un simț deosebit al cuvântului, de aceea poate reușești, fără a schimba ideea, să elimini lipsa de eufonie din primele două versuri, în special în construcția aceasta: \"ne ridicăm capul/ ca atunci când\". E păcat de un text reușit, în opinia mea.

Pe textul:

„o nouă zi" de florin caragiu

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Îmi pace textul începând cu versul \"am alergat în bibliotecă\". Până acolo mă poticnesc de construcția \"spoirea mea cu viață\", dar poate că e numai o chestiune de gust. Culeg albăstreaua de pe jos și continuu și eu să visez.

Pe textul:

„iarba frigurilor" de silvia caloianu

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Recitesc, pentru a nu știu câta oară această poezie și e ceva aici care nu-mi dă pace. Și cât de potrivit e acel motto din Dante, fapt pe care abia acum îl observ. O memorie selctivă, concentrată asupra esențialului sau, mai dagrabă, o retrăire a unor momente aparent banale, dar acum reconfigurate sub aura poeticității. \"Acolo se sfârșea abrupt totul\", pe malurile Vezii, dar tot acolo începea și o altă lume, după acea cădere in-vers. Cine spunea că nu se mai scriu lucruri bune și despre experiențele din lumea satului? Petruț Pârvescu realizează acest lucru, fără ironie postmodernă, dar nici în manieră pășunistă. Discursul său e modern, ingenuu și profund concomitent.

Petruț, te mai așteptăm cu alte poezii, lipsește spiritul tău pe aici.

Pe textul:

„păcala făgețelului (VII)" de Petruț Pârvescu

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Un gând bun pentru poetul Valeriu Dg. Barbu, sperând că a reușit să crească valoric de la un volum la altul. Sper că voi avea cândva privilegiul de a citi această carte și de a privi în ochi pe poet. Selecția din prefață e interesantă în sine, dar poate că aș fi dorit și câteva cuvinte despre volumul \"tablele împărțirii\". Felicitări poetului!

P.s. Sper că volumul a fost redactat cu atenție, spre a nu mai apărea greșeli ca altădată. Spre exemplu, în poezia de pe copertă am sesizat o virgulă între subiect și predicat: \" și că ea, n-a învățat nicio buche de carte...\" Sau e o ironie, apropo de ceea ce se spune în acel vers?!

Cu respect pentru autor și pentru Maria Prochipiuc,
George Pașa

Pe textul:

„Tablele împărțirii la Constanța cu Valeriu Dg. Barbu" de Maria Prochipiuc

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Elia David, era acolo o greșeală de tastare. Am apăsat pe \"ț\" în loc de \"ș\", de aceea vi se părea nonsens. În rest, așa a fost să se scrie.
Mulțumesc!

Pe textul:

„n-am cum să uit" de George Pașa

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Comentariul tău a devenit vizibil după ce am scris comentariul de răspuns. Da, de m-aș fi gândit la un autoportret, sugestia ta ar fi fost bună. Apreciez totuși unghiul din care ai privit. Mulțumesc!
Cu aceeași stimă,
george Pașa

Pe textul:

„seara cuvântului ce mântuiește" de George Pașa

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Doru, discuția ar fi lungă, atât în ceea ce privește actualitatea unei poezii, cât și mântuirea sau nu prin cuvinte. Cred că Dumnezeu ne-a lăsat această opțiune: să alegem cuvântul care înalță și construiește, parte din Creația Sa, și să ne ferim de ucid în alții sau în tine omenescul.

Dana, e un comentariu sensibil și inteligent, pentru care, de-ar fi posibil, ți-aș acorda toate stelele de pe cer. În ceea ce privește poezia mea, mă bucur că se ridică la înălțimea exigenței tale și nu voi mai deveni și acum demolatorul propriei creații.

Petrache, ideal ar fi să oferim atât poveștii, parte din cuvânt, cât și întregului, adevărata lor splendoare.

Vă mulțumesc tuturor pentru aprecieri, gânduri, încurajare.
Cu respect,
George Pașa

Pe textul:

„seara cuvântului ce mântuiește" de George Pașa

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Văd aici o pendulare a gândului între mai multe dimensiuni. Acest lucru mi se pare că se întâmplă în aceeași secvență poetico-narativă, încât e mai greu să analizezi printr-o privire a ansamblului mesajul textului, poate numi printr-un eseu. De fapt, poemul capătă, și nu numai aici, în creația lui P. Plopeanu și o factură eseistică, dublată (sau triplată, mai bine zis) de narativitate și lirism.

Fără a neglija întregul, m-am oprit la versurile: \"ceea ce am descris până acum nu se poate numi decât pregătirea întregului pentru emoția părții/
aceste cuvinte îmi vin și pe limbă după ce s-au închegat în creier\", nu numai pentru că îmi regăsesc acolo și propriile mele gânduri, ci și pentru a spune că mi se pare că mi se pare, din unghiul meu, nepotrivită în context formularea \"mi s-au închegat în creier\". Dar poate că trebuie să modific unghiul de percepție. Cred că voi avea nevoie de un timp mai mare pentru a diseca bogăția de sensuri a textului.

Pe textul:

„dinspre margine spre adânc și durere. noua acceptare a perspectivei" de Plopeanu Petrache

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Ioana, Dan, Diana,
Vă mulțumesc pentru semnele de lectură, chiar dacă aici e un text slab, pe care eu l-aș fi încadrat la Atelier. Dar, cum poezia mea nu există, n-ai cum să cataloghezi nimicul. El, ca și fiindul, e deasupra a toate.

Pe textul:

„nu mai căutați/ aici bântuiește nimicul" de George Pașa

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Sinele e bine-mersi, independent de mine (doar eu nu exist). Îl mai ajută puțin și supraeul... Eu vin și spun: poezia nu va muri, va pleca singură prin pustiul... nimicului.

Pe textul:

„nu mai căutați/ aici bântuiește nimicul" de George Pașa

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Ioana, ce-i cu tine?! Tu nu vezi aici negarea de sine? Eu nu exist și nici ceea ce mi se pare că scriu.

Pe textul:

„nu mai căutați/ aici bântuiește nimicul" de George Pașa

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
\"cu preferință pentru al doilea dintre ele\"

Pe textul:

„Fern" de Florin Andor

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Urmăresc de mai mult timp acest grupaj de \"percepții\", dar nu am lăsat nici un semn de lectură, considerând că asemenea versuri care merg spre straturile subtile ale sensibilității și ale gândirii merită admirate în tăcere. Toate cele trei minipoeme de aici m-au convins, cu preferință pentru a doua dintre ele. E în textul de față o maximă concentrare semantică. Adevărata simplitate, care înseamnă profunzime, spontaneitate, reflexivitate și bun gust. Admir capacitatea de a da putere sugestivă unor construcții poetice ușor de confundat de un cititor superficial cu limbajul clișeic. Poate numai tendința din ultimul timp spre manierism să fie un neajuns pentru critica exigentă și experimentată de astăzi. Orice creator autentic trece și prin asemenea momente, dar le depășește.
Mult succes!

Pe textul:

„Fern" de Florin Andor

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
În primul rând, felicitări pentru debutul editorial! Nu pot spune că sunt unul dintre cei care apreciază în mod deosebit ceea ce scrii, dar nu înseamnă că nu respect și alte modalități de scriere decât acelea preferate de mine. Aș fi fost mai bucuros dacă altcineva decât tine ar fi semnalat această apariție editorială. În timp, e posibil să fiu și eu printre cei care vor găsi în ceea ce scrii (în)semnele autenticității.
Cu respect,
un cititor de poezie

Pe textul:

„Lansare de carte" de Ecaterina Ștefan

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
... dar nici măcar de \"falsă memorie\" nu e vorba...

Pe textul:

„tueutueutueutunel" de Ela Victoria Luca

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Nu e un secret că eu citesc poezia Elei, pentru că, de cele mai multe ori, îmi place scriitura sa. Sper că domnul Nanu n-a vrut să insinueze nimic. Tema tunelului o poate regăsi și în texte de pe prima pagină a mea, scrise cu vreo câțiva ani înainte de a veni pe Agonia. Și, nu de puține ori, Eu eram cel care abordam înaintea autoarei anumite motive sau teme. Îmi cer scuze pentru intervenție, dar nu e nici măcar de \"falsă memorie\" nu e vorba. Diferența de abordare și de mesaj ar trebui să fie evidente. dacă, bineînțeles, s-a înțeles ce am spus eu acolo.
Cu respect,
George Pașa (nicidecum maestru)

Pe textul:

„tueutueutueutunel" de Ela Victoria Luca

0 suflu
Context