George Pașa
Verificat@george-pasa
„„Libertatea omului e partea divină din el.” (Petre Țuțea)”
Cititor pasionat. Pe acest site, din aprilie 2006. A scris câteva cărți și speră că va ajunge cândva "la măsura de aur a lirei".
Colecțiile lui George Pașa
Pe textul:
„Depășind confuzia" de George Pașa
Yannelis, mi-a plăcut chestia cu Iliada, chiar dacă nu e o poezea de amor. Se pleacă din real și se ajunge și la unitatea imaginară la care te referi. E o chestie cu un arcuș nevinovat.
Adriana, nici arcușul, nici tu nu aveți vreo vină că mi s-a năzărit mie să scriu o pașadină cu rădăcină în real. Nespusul ăla, da, e o "lectură" a chipului.
Și uite cum o confuzie dă naștere altor confuzii!
Pe textul:
„Depășind confuzia" de George Pașa
Pe textul:
„Zodia poeziei - Ploiești" de Marian Dragomir
RecomandatPe textul:
„de-a bușilea prin aer" de ștefan ciobanu
RecomandatPe textul:
„Zodia poeziei - Ploiești" de Marian Dragomir
RecomandatLoredana, aș fi tăcut și eu ca un pește, dar nu era politicos să nu răspund.
Maria Gheorghe, dacă stau să mă gândesc, s-ar putea să fie chiar d trei ori. Sigur, la intevale diferite.
Domnule Mureșan, dar pașiană de de nu ar fi? Arghezi nu este printre poeții mei preferați, însă am citit mai tot ce a scris, din obligații profesionale.
Mă bucur că v-a plăcut textul și că există aici un număr nesperat de comentarii, în condițiile în care, de vreo doi ani, noi, agonicii, preferăm să tăcem.
Pe textul:
„Tu, spânzurată-acum de coarda lirei" de George Pașa
Pe textul:
„într-un fel " de Ottilia Ardeleanu
pentru acord,
nici vreo taină
pentru-o rană.
Totdeauna știm prea puțin din ceea ce s-ar putea cunoaște. Bucuria de a fi e și ea o taină, cum spui. Are nebănuite tâlcuiri, și ochiul interior trebuie focalizat mereu spre ceea ce ar putea fi. Uite, ai găsit un sens în căutarea acelor urme pe apă. Mi-amintești, cumva, de sfinții aceia simpli din filmul rusesc pe care mi l-ai trimis. Ei nu păreau a ști nimic, însă prin simplitatea existenței lor călcau pe urmele Celui Preaînalt. Cunoașterea este însoțită, din păcate, de multe ori de trufie. Și de aici îndepărtarea de înalta smerenie.
Poate "o matematică a sentimentelor" ar if mai potrivită?
Pe textul:
„să căutăm împreună o lemă" de Ioan-Mircea Popovici
Posibil, dacă integrez rândurile de aici într-un întreg, să-i înțeleg mesajul. Nu înseamnă că ar fi incomprehensibil. Dar are aspectul unui colaj de versuri și imagini disparate.
Pe textul:
„să căutăm împreună" de Ioan-Mircea Popovici
Pe textul:
„luni" de Vasile Mihalache
Prima strofă pare a anunța ceva, însă discursul (după gustul meu, desigur) pare a aluneca în anost, dincolo de dimensiunea socială, care ar fi putut fi mai scânteietoare. Așa, pare a se limita doar la fapt divers. Spun acest lucru, fiindcă m-am obișnuit să găsesc în versurile tale și idei/imagini scăpărătoare. Poate la un alt text.
Pe textul:
„luni" de Vasile Mihalache
Pe textul:
„girafa plictisitoare" de Marian Dragomir
Este aici o scriitură deșteaptă, dar și sensibilă, mai ales în final.
Pe textul:
„girafa plictisitoare" de Marian Dragomir
umblând aiurea după frunze-n vânt,
maestrul îi va învăța zidirea
de sine, sub un aspru jurământ.
Pe textul:
„Când versul tău nu intră-n algoritm" de George Pașa
Pe textul:
„Ghicitoare (101)" de Miclăuș Silvestru
De îmbunătățitpe reduse/ample spații;
spunem că-i vreme urâtă:
plouă cu... precipitații.
Pe textul:
„Ghicitoare (101)" de Miclăuș Silvestru
De îmbunătățitPe textul:
„Moartea luptătorului cu nevăzutul" de George Pașa
Yannelis, titlul comentariului meu anterior e cam aiurea. Sigur, căutările au o arie largă. De undeva ne veghează ochiul divin. Minuna e alt personaj, care se potrivește bine Alindoriei. Nu e cea despre care spui.
Marinae, îți las și această iluzie. Unde ai văzut tu că perspectiva mea ar ține de imediat? Nu ai spus nimic nou, am zâmbit doar, fiindcă te-ai bazat doar pe o convenție. Undeva, cum spune și Yannelis, drumurile se înfundă pentru oricare căutător. Ca să meargă mai departe, nu mai ține de imediat, ci de cu totul altceva. Acest lucru l-ai întrezărit și tu.
Pe textul:
„Vocea iubirii în volumul Cântece din Alindoria de George Pașa" de Marian Dragomir
Sunt simpatice rău pozele, Yannelis, ultima chiar se potrivește foarte bine versurilor pe care le citezi. Și, cum ți-am zis, chiar (ne-)a plouat atunci, încât îmi vine să zic la fel ca în poezie:
"Și dacă ploaia asta vine din ugerul unei vaci
pe care-o mulge Dumnezeu, la ceas menit,
iar pământul nu e decât o găleată imensă
în care înotăm disperați, căutându-ne țărmul?"
Pe textul:
„Vocea iubirii în volumul Cântece din Alindoria de George Pașa" de Marian Dragomir

